Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
Art. 61 [cazurile concedierii pentru motive subiective]
Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila, in dosarul nr. 519/101/2015, privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca: In interpretarea dispozitiilor
Enumerarea cazurilor de concediere pentru motive care tin de persoana salariatului, prevazuta de art. 61 C. muncii, este limitativa.
Desi normele de comportament in unitate, inclusiv in camin, cantina, club etc., nu sunt vizate de dispozitiile art. 61 lit. a) C. muncii, totusi, prin contract colectiv de munca ar
Desi regula este cea a savarsirii abaterii disciplinare la locul de munca, in timpul programului de lucru, in mod exceptional se poate admite calificarea ca abatere disciplinara a unei fapte
Concedierea salariatului in temeiul art. 61 lit. c) C. muncii nu se intemeiaza pe culpa salariatului, ci reprezinta un caz de necorespundere profesionala din considerente medicale.
In jurisprudenta se arata ca instanta poate verifica numai respectarea procedurii de evaluare, fara insa a putea cenzura modalitatea in care angajatorul a apreciat performantele profesionale ale salariatului, in raport
Dovada necorespunderii profesionale se poate face prin probe privitoare la indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor de serviciu, prin verificari teoretice si practice, orale sau in scris. In ipoteza in care necorespunderea
Nu constituie motiv de concediere a salariatului pentru necorespundere profesionala pierderea increderii angajatorului in salariatul sau, daca acesta nu se bazeaza pe fapte concrete, anterioare, ale salariatului.
Poate interveni concedierea pentru necorespundere profesionala si in ipoteza in care desi salariatul nu trece probele de atestare pe post, nu contesta rezultatul atestarii.
Avand in vedere ca potrivit art. 40 alin. (1) lit. f) C. muncii angajatorul are dreptul sa stabileasca obiectivele de performanta individuala si criteriile de evaluare a realizarii acestora, putem