SECTIUNEA 3 – Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului

Art. 61 [cazurile concedierii pentru motive subiective]

Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.

#00947

Concedierea salariatului pentru motivul stipulat de art. 61 lit. c) din C. muncii nu este obligatorie pentru angajator. Doar prin exceptie s-ar putea retine un abuz de drept al angajatorului,

#00948

Nu atrage concedierea inaptitudinea fizica si/sau psihica manifestata cu ocazia incheierii contractului individual de munca. Astfel, daca nu s-a efectuat examenul medical obligatoriu, consecinta este nulitatea absoluta a contractului individual

#00949

Art. 61 lit. c) din Codul muncii exclude incapacitatea de muncă. Cu alte cuvinte, inaptitudinea la care se referă este punctuală: salariatul este apt de muncă în general, dar

#00950

Concedierea în baza art. 61 lit. c) din Codul muncii este obligatorie numai dacă organele de expertiză medicală constată că menţinerea salariatului este contraindicată întrucât i-ar afecta sănătatea. Dacă însă

#00951

Beneficiaza de indemnizatie de somaj, avand in vedere ca incetarea contractului individual de munca nu este imputabila salariatului, salariatii concediati in temeiul art. 61 lit. c), d), art. 65 C.

#00952

In temeiul dreptului de a verifica aptitudinile profesionale ale salariatilor, orice angajator poate proceda la atestarea pe post (functie) a salariatilor. Asadar, atestarea pe post reprezinta procedura prin care angajatorul

#00953

Concedierea pentru necorespundere profesionala poate presupune: reducerea capacitatii de munca a salariatului, dupa incheierea contractului individual de munca, cu consecinta inaptitudinii de a-si indeplini obligatiile profesionale, intrarea in vigoare a

#00954

Jurisprudenta a reliefat ca anumite imprejurari de fapt demonstreaza caracterul subiectiv al masurii concedierii pentru necorespundere profesionala, adica: cresterea salariala repetata si constanta, incasarea de catre salariat in mod constant

#00955

Reprezintă abuz de drept din partea angajatorului concedierea salariaţilor pentru necorespundere profesională, urmată de desfiinţarea posturilor care fuseseră ocupate de aceştia. Calificarea ca abuzivă a faptei angajatorului se întemeiază pe

#00956

Performantele profesionale concrete ale salariatului, in cazul concedierii pentru necorespundere profesionala vor fi apreciate prin prisma criteriilor mentionate in contractul individual sau colectiv de munca, in regulamentul intern sau, in

Art. 62 [decizia de concediere]

(1) In cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei concedierii.
(2) In cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor art. 247-252.
(3) Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.
(4) Salariaţii care consideră că au fost concediaţi pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 31, 1521, 1522, 1532 şi art. 194 alin. (2) pot solicita angajatorului să prezinte, în scris, suplimentar faţă de prevederile alin. (3), motivele pe care s-a fundamentat decizia privind concedierea.
(5) Prevederile alin. (4) nu sunt aplicabile situaţiilor în care prin legi speciale se instituie proceduri prealabile prin care investigarea faptelor revine unei autorităţi sau unui organism competent.

Art. 63 [cercetarea si evaluarea prealabila]

(1) Concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de prezentul cod.
(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin regulamentul intern.

Art. 64 [obligativitatea ofertei de redistribuire in munca]

(1) In cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii.
(2) In situatia in care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante potrivit alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale si/sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii.
(3) Salariatul are la dispozitie un termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea angajatorului, conform prevederilor alin. (1), pentru a-si manifesta in scris consimtamantul cu privire la noul loc de munca oferit.
(4) In cazul in care salariatul nu isi manifesta consimtamantul in termenul prevazut la alin. (3), precum si dupa notificarea cazului catre agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.
(5) In cazul concedierii pentru motivul prevazut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz.