TITLUL III – Timpul de muncă şi timpul de odihnă

Art. 149 [regula efectuării în natură a concediului programat]

Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

#01677

Intrucat concediul de odihna nu poate fi efectuat decat in natura, ar fi oportuna inlaturarea sintagmei "in natura" din textul art. 149 din Codul muncii.

Art. 150 [cuantumul şi plata indemnizaţiei de concediu]

(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
(3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

#01678

Salariatul care lucrează cu timp parţial va beneficia de o indemnizaţie pentru concediu de odihnă proporţională cu timpul lucrat.

#01679

Nu sunt luate în calcul pentru stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă veniturile de natură salarială nepermanente, cum ar fi premiile sau alte drepturi care sunt lăsate la aprecierea

#01680

Salariatul detaşat în altă localitate, care beneficiază de concediu de odihnă pe durata detaşării, are dreptul la acoperirea cheltuielilor necesitate de deplasarea sa din localitatea unde este detaşat în

#01681

Avand in vedere ca, in baza art. 146 alin. (4) C. muncii, incetarea contractului individual de munca atrage compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat, solutia simetrica ar trebui

#01682

În situaţia încetării contractului de muncă după efectuarea integrală a concediului de odihnă, salariatul în cauză are obligaţia de a restitui partea din indemnizaţia de concediu, corespunzătoare perioadei cuprinse

#01683

Prima de vacanţă, ca şi indemnizaţia de concediu se acordă proporţional cu perioada lucrată din anul pentru care se acordă. Cu alte cuvinte, în cazul încetării contractului individual de muncă,

#01684

In acord cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (cauza C-155/10, Williams si altii/British Airways plc, cauza C-471/08 Parviainen si cauza C-194/08 Gassmayr), indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent

#01685

Sporul pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase este un spor cu caracter permanent care ar trebui inclus in indemnizatia de concediu de odihna. Explicatia rezida in faptul ca

Art. 151 [întreruperea concediului şi rechemarea din concediu]

(1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

#01686

Întreruperea concediului de odihnă se realizează la data primirii dispoziţiei de reluare a lucrului, iar nu la data reluării efective a lucrului.

#01687

Dispozitiile art. 151 C. muncii, atat in alin. (1), cat si in alin. (2), se refera nu numai la cazurile de forta majora, ci si la cazurile fortuite si chiar

Art. 152 [zile libere plătite]

(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.
(2) Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Art. 1521 [concediul pentru ingrijire]

(1) Angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului.
(2) Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare decât cea prevăzută la alin. (1).
(3) Pe durata perioadei prevăzute la alin. (1) salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(5) Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii.

Art. 1522 [absențe pentru urgențe]

(1) Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului.
(2) Absentarea de la locul de muncă prevăzută la alin. (1) nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic.
(3) Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă, precizată la alin. (1), în limita numărului de zile prevăzute la alin. (2).

Art. 153 [concediul fără plată]

(1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată.
(2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

#01688

Este abuziv refuzul nejustificat al angajatorului de a acorda salariatului concediu fără plată.

Art. 1531 [concediul paternal]

(1) Concediul paternal este concediul acordat tatălui copilului nou-născut în condiţiile prevăzute de Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Concediul de îngrijitor este concediul acordat salariaţilor în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
(3) Îngrijitor este salariatul care oferă îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
(4) În sensul art. 1521 alin. (1), precum şi al alin. (3), prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.

Art. 1532[acordarea concediului paternal]

(1) Angajatorul are obligaţia acordării concediului paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului.

Art. 154 [tipuri de concedii pentru formare profesională]

(1) Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.
(2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.

#01689

Instituţia concediului pentru formare profesională nu se confundă cu instituţia participării salariatului la o modalitate de formare profesională din iniţiativa angajatorului, având în vedere că, în acest ultim caz,

#01690

Personalul didactic poate beneficia la cerere de concedii cu sau fără plată pentru elaborarea de studii, tratate, care fac obiectul programelor de cercetare, pentru întocmirea tezelor de doctorat, pentru

Art. 155 [acordarea concediului fara plata]

(1) Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii.

#01691

Salariatul are dreptul să beneficieze de concediu fără plată pentru formare profesională indiferent dacă cursul respectiv îi va fi sau nu de folos la acelaşi angajator.

#01692

Întrucât Codul muncii nu fixează condiţii pentru solicitarea de concediu fără plată pentru formare profesională, rezultă că nu este necesar ca formarea profesională vizată de salariat să fie utilă

#01693

În cazul în care angajatorul se confruntă cu lipsa acordului sindicatului pentru refuzul acordării concediului de formare profesională, contractul individual de muncă se va suspenda datorită iniţiativei salariatului de

#01694

Concediul fara plata pentru formare profesionala reprezinta o forma a concediului fara plata, la care se refera art. 153 C. muncii. Prin urmare, urmeaza a fi incidente si in cazul

Art. 156 [solicitarea şi efectuarea concediului fără plată]

(1) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (1).

#01695

Detaliile pe care trebuie să le conţină cererea de concediu fără plată pentru formare profesională, respectiv data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum

#01696

Dispozitiile art. 156 alin. (1) C. muncii urmeaza a se aplica si in cazul cererii de concediu pentru formare profesionala platit de angajator, ceea ce inseamna ca, sub sanctiunea respingerii

Art. 157 [concediul cu plata pentru formare profesionala]

(1) In cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilita conform art. 150.
(3) Perioada in care salariatul beneficiaza de concediul platit prevazut la alin. (1) se stabileste de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu platit pentru formare profesionala va fi inaintata angajatorului in conditiile prevazute la art. 156 alin. (1)

#01697

Indiferent de modalitatea de acordare a concediului de formare profesională plătit, respectiv până la 10 zile lucrătoare sau până la 80 de ore, concediul poate fi luat integral sau fracţionat.

Art. 158 [efectele cu privire la drepturile nesalariale]

Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.