Prin conflicte de munca se intelege conflictele dintre salariati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca.
TITLUL IX – Conflictele de muncă
Art. 2311 [concilierea conflictelor individuale de muncă]
(1) Accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.
(2) În vederea promovării soluţionării amiabile şi cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot cuprinde în contract o clauză prin care se stabileşte că orice conflict individual de muncă se soluţionează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.
(3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
(4) Consultantul extern specializat în legislația muncii prevăzut la alin. (3), denumit în continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părți conform înțelegerii acestora.
(5) Părțile au dreptul să își aleagă în mod liber consultantul extern.
(6) Oricare dintre părți se poate adresa consultantului extern în vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă. Acesta va transmite celeilalte părți invitația scrisă, prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă.
(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
(8) În cazul în care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o soluție, consultantul extern va redacta un acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a conflictului. Acordul va fi semnat de către părți și de către consultantul extern și va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta.
(9) Procedura concilierii se închide prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către părți și de către consultantul extern, în următoarele situații:
a) prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului;
b) prin constatarea de către consultantul extern a eșuării concilierii;
c) prin neprezentarea uneia dintre părți la data stabilită în invitația prevăzută la alin. (7).
(10) În cazul în care părţile au încheiat numai o înţelegere parţială, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (9) lit. b) şi c), orice parte se poate adresa instanţei competente cu respectarea prevederilor art. 269, în vederea soluţionării în totalitate a conflictului individual de muncă.
Art. 232 [sediul materiei]
Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă se stabileşte prin lege specială.
Art. 233 [scopul]
Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
Art. 234 [definiţia legală şi libertatea grevei]
(1) Greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi.
(2) Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Nici un salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres de lege.
Art. 235 [protecţia greviştilor]
Participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei.
#01940
Pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaţilor şi a organizatorilor grevei, este necesar ca greva să fi fost declarată sau continuată ilegal, instanţa judecătorească să fi decis încetarea grevei, să
#01941
Producerea de catre salariat, in timpul grevei, a unor daune in patrimoniul unor terti, nu atrage raspunderea angajatorului, in calitate de comitent pentru faptele prepusului, in temeiul art. 1000 alin.
#01942
Se poate angaja răspunderea disciplinară a salariatului care participă la o grevă ilegală. Astfel, pe perioada grevei ilegale nu se suspendă contractul de muncă, ceea ce înseamnă că salariatul
#01943
În cazul suspendării grevei sau declarării ei ilegale de către instanţa judecătorească, salariaţii care organizează sau participă în continuare la grevă vor răspunde disciplinar faţă de angajator, putând fi
#01944
Efectul suspensiv al grevei este înlăturat cu efect retroactiv, în cazul declarării grevei ca ilegale, începând cu momentul la care a devenit ilegală. Prin urmare, din acest moment ne
#01945
Avand in vedere ca pe durata grevei contractul de munca este suspendat, salariatul neavand obligatia de a presta munca, rezulta ca, practic, el nu poate prejudicia angajatorul prin fapte aflate
#01946
Având în vedere natura civil-delictuală a răspunderii organizatorilor grevei ilegale, este admisibilă cererea de acordare a daunelor morale, formulată de angajator.
#01947
Răspunderea organizatorilor grevei pentru prejudiciile produse prin declararea sau continuarea nelegală a grevei, este o răspundere civilă delictuală. Dacă greva a fost organizată de sindicat, desigur că răspunderea va
#01948
Având în vedere inexistenţa unei relaţii contractuale privitoare la condiţiile declanşării şi continuării grevei, între organizatorii acesteia şi angajator, răspunderea primilor, în cazul grevei ilegale este o răspundere civilă delictuală,
#01949
În cazul grevei organizate, declanşate cu încălcarea legii, răspunderea aparţine celor care au decis încetarea colectivă a lucrului, adică liderii de sindicat sau reprezentanţii salariaţilor. De regulă, salariaţii care
Art. 236 [sediul materiei]
Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanşarea şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială.