art. 253

Salariatul concediat nelegal este îndreptăţit să obţină repararea prejudiciului moral pe care l-a suferit. Astfel, în speţă, se cuvine salariatului reintegrat în funcţie, suma de 10.000 de euro, ca echivalent. . .

Avand in vedere ca a fost anulata decizia angajatorului prin care salariatul a fost sanctionat disciplinar cu retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea. . .

Răspunderea patrimonială a angajatorului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă. . .

In conformitate cu dispozitiile art. 46 din Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii (Legea nr. 90/1996 a fost intre timp abrogata prin Legea nr. 319/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea. . .

Acţiunea în repararea pagubei pricinuite prin accidente de muncă este subsidiară şi complementară faţă de repararea prejudiciului prin indemnizaţiile acordate de asigurările sociale de stat. Poate introduce acţiunea fie. . .

Deşi cazurile de accidente de muncă şi boli profesionale sunt cazuri tipice pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului, totuşi răspunderea angajatorului va fi una subsidiară şi complementară faţă de prestaţiile. . .

Pentru daunele suferite, salariatul victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale se va adresa in primul rand asigurarilor sociale. Numai in masura in care acestea nu. . .

Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 253 C. muncii in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz. . .

Salariatul delegat care a fost victimă a unui accident de muncă sau care a contractat o boală profesională se va putea îndrepta pentru despăgubiri împotriva angajatorului care l-a delegat. . .

In ceea ce priveste raspunderea utilizatorului fata de salariatul temporar pentru prejudiciile produse acestuia in timpul indeplinirii misiunii, avand in vedere inexistenta unor raporturi contractuale intre acestia, urmeaza a fi. . .

Fapta ilicită a persoanei juridice aptă să atragă angajarea răspunderii angajatorului trebuie să fie sâvârşită de către organele de conducere ale persoanei juridice sau de către orice salariat al. . .

Având în vedere că faptele ilicite săvârşite de persoanele fizice din conducerea persoanei juridice sunt considerate chiar fapte ale acesteia din urmă, rezultă că răspunderea persoanei juridice va fi. . .

Condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului sunt: existenţa unei fapte ilicite a angajatorului, existenţa unui prejudiciu material în dauna salariatului, produs în timpul îndeplinirii. . .

Pot fi menţionate drept fapte ilicite ale angajatorului susceptibile să atragă răspunderea patrimonială a acestuia, următoarele: împiedicarea accesului salariatului la muncă, concedierea nelegală a salariatului, neplata sau întârzierea plăţii. . .

Pot fi exemplificate ca situaţii în care operează răspunderea patrimonială a angajatorului, următoarele: situaţia concedierii nelegale, împiedicarea salariatului de a munci, omisiunea de luare a măsurilor pentru paza îmbrăcămintei. . .

Pot fi exemplificate ca situaţii frecvente în care se poate angaja răspunderea angajatorului pentru prejudiciile produse salariatului, următoarele: refuzul angajatorului de a achita salariatului drepturile băneşti cuvenite, împiedicarea salariatului. . .

Săvârşirea de către angajator a unui act discriminator care produce prejudicii salariatului antrenează răspunderea patrimonială a angajatorului. . .

Savarseste o fapta ilicita de natura sa atraga raspunderea in baza art. 253 C. muncii angajatorul care, printr-un act de discriminare sexuala, concretizat intr-un act unilateral al angajatorului (decizie de. . .

Culpa angajatorului pentru prejudiciile cauzate salariaţilor este prezumată relativ. . .