(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.
Art. 21 [clauza de neconcurenţă]
Art. 21 din Codul muncii nu condiţionează limitarea activităţii profesionale a salariatului de aptitudinea de a produce prejudicii angajatorului. Prin urmare, activităţile menţionate în clauza de neconcurenţă sunt interzise
Pentru eficacitatea clauzei de neconcurenţă nu este necesar ca activitatea salariatului să aducă prejudicii angajatorului, având în vedere că scopul acesteia este preponderent preventiv, iar nu reparator.
Se susţine că nu poate opera o clauză de neconcurenţă decât în cazul agenţilor economici, iar nu şi al entităţilor non-profit, cum ar fi o instituţie de învăţământ, întrucât
Clauza de neconcurenţă nu interesează decât angajatorii comercianţi. În cazul asociaţiilor şi fundaţiilor non-profit, activitatea salariaţilor care ar putea fi considerată concurenţială nu le poate aduce prejudici, având în
În cazul transferului salariatului, nu se poate considera că acesta şi-a încălcat obligaţia de neconcurenţă, având în vedere că angajatorul de la care s-a efectuat transferul şi-a dat acordul
Avand in vedere ca indemnizatia de neconcurenta nu are o natura salariala, fostului salariat nu ii incumba obligatia de a plati contributiile sociale prevazute de lege.
Faţă de modificarea substanţială a regimului juridic al clauzei de neconcurenţă, prin O.U.G. nr. 65/2005, se pune problema soluţiei aplicabile în ipoteza tranzitorie a clauzei de neconcurenţă convenite înainte de
Clauza de neconcurenta nu poate interzice salariatului prestarea oricarei activitati in favoarea unor terti, ci trebuie sa circumscrie si activitatile, nu numai tertii.
Nu contrazice dispozitiile art. 21 C. muncii clauza de neconcurenta prin care se interzice salariatului prestarea anumitor activitatii, dupa incetarea contractului de munca, la toti angajatorii care se afla in
Clauza de neconcurenta poate fi convenita de partile contractului individual de munca si prin acordul de incetare a contractului de munca, cu conditia ca incetarea sa produca efecte ulterior, iar