(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Art. 254 [raspunderea salariatului]
Constituie cauză exoneratoare de răspundere şi acordul angajatorului pentru săvârşirea de către salariat a unei fapte prin care se micşorează patrimoniul angajatorului, cum ar fi demolarea unei clădiri etc.
In practica dreptului muncii fapta tertului ca situatie exoneratoare de raspundere nu-si gaseste aplicarea. S-ar putea insa vorbi despre greva ca fapta a tertului exoneratoare de raspundere. Astfel, de pilda,
Pentru militari #1;i salaria#5;ii civili din unit9;#5;ile militare opereaz9; o cauz9; suplimentar9; de exonerare de r9;spundere, #1;i anume, ordinul comandantului sau #1;efului unit9;#5;ii, situa#5;ie 8;n care r9;spunderea revine acestora.
Clauza prin care salariatul se obliga sa plateasca angajatoruluin suma de 10.000 euro in caz de incalcare a obligatiei de fidelitate este lovita de nulitate, contravenind dispozitiilor art. 38 C.
Decizia de imputare emisa de intimata la data de 15 martie 2004 incalca dispozitiile art. 169 alin. (1) si (2) C. muncii, care permit retinerile din salariu numai in situatia
Având în vedere că prejudiciile produse de salariat angajatorului pot fi acoperite numai prin obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, este nulă dispoziţia emisă de angajator prin care acesta
Avand in vedere ca noul Cod al muncii nu mai prevede angajamentul de plata si decizia de imputare ca titluri executorii, rezulta ca, dupa data intrarii in vigoare a acestuia,
Intrucat dispozitiile Codului muncii nu interzic angajamentul de plata, o asemeneea operatiune juridica este valabila, exprimand vointa salariatului de a achita de buna-voie sumele necesare pentru acoperirea prejudiciului. Prin urmare,
Chiar dacă angajatorul reclamant a chemat în judecată doi pârâţi, prin cererea introductivă împărţind prejudiciul între aceştia, prima instanţă nu a acordat plus petita obligându-l doar pe unul dintre
Poate fi angajata raspunderea patrimoniala a consilierului juridic intemeiata pe lipsa actionarii in judecata a debitorului inauntrul termenului de prescriptie sau pe lipsa declansarii procedurii de executare silita a debitorului