(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Art. 254 [raspunderea salariatului]
Din dispozitiile art. 254 alin. (1) C. muncii rezulta ca forta majora si cazul fortuit sunt cauze exoneratoare de raspundere pentru salariat. In ceea ce priveste distinctia dintre ele, trebuie
Forţa majoră, ca împrejurare care înlătură răspunderea patrimonială a salariatului, se caracterizează prin invincibilitatea evenimentului, iar cazul fortuit prin imprevizibilitatea acestuia.
Forţa majoră, ca împrejurare exoneratoare de răspundere, constituie un eveniment exterior, absolut imprevizibil şi absolut invincibil, în vreme ce cazul fortuit reprezintă un eveniment intern, privitor la persoana celui
Starea de necesitate este o cauză exoneratoare de răspundere în condiţiile stabilite de dispoziţiile Codului penal. Această afirmaţie se sprijină pe argumentul de interpretare logică a fortiori. Astfel, dacă
Riscul normal al serviciului, ca împrejurare care înlătură răspunderea patrimonială a salariatului, are două componente: riscul normat şi riscul nenormat. Riscul normat priveşte pierderile inerente procesului de producţie, pentru
Riscul serviciului constituie cauză exoneratoare de răspundere pentru salariat. Riscul serviciului poate fi definit ca ansamblul efectelor prejudiciabile pe care le produc factori inerenţi procesului muncii, care, atunci când
Riscul normal al serviciului este exonerator de răspundere în cazul pierderilor inerente procesului muncii. Riscul normal al serviciului cuprinde riscul tehnologic, iar nu şi riscul uman, adică pierderile generate
Pagubele datorate riscului normal al serviciului reprezintă acele pagube care sunt inerente procesului muncii. Putem întâlni două categorii de risc al serviciului: normat şi nenormat. Riscul normat se regăseşte
Are efect exonerator de răspunderea numai executarea ordinului legal de serviciu; în cazul ordinului vădit ilegal, se va angaja răspunderea salariatului.
Executarea ordinului de serviciu poate constitui o cauză de exonerare de răspundere pentru salariat. Atunci când ordinul este legal sau măcar aparent legal, salariatul nu este îndrituit să-l cenzureze,