(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Art. 254 [raspunderea salariatului]
Sunt valabile clauzele de limitare a răspunderii salariatului, cu condiţia respectării dispoziţiilor legale imperative. De exemplu, deşi sunt valabile în sectorul privat, nu vor fi valabile în privinţa angajatorilor
Clauzele de exonerare de răspundere, prin care părţile stabilesc situaţii în care salariatul nu răspunde pentru prejudiciile produse în mod culpabil angajatorului, sunt valabile numai dacă nu vizează prejudicii
Clauzele de agravare a raspunderii salariatului ar putea privi obligatia salariatului de a plati daune morale sau de a-l dezdauna pe angajator in situatii care in mod normal exclud raspunderea
Acordul partilor contractului individual de munca privitor la recuperarea pe cale amiabila a pagubei produse de salariat trebuie sa fie expres, nefiind admisibila prezumtia existentei acestui acord dedusa din faptul
Acordul partilor privind repararea pe cale amiabila a prejudiciului, in temeiul art. 254 alin. (3) C. muncii, care vizeaza o suma mai mare decat cuantumul a cinci salarii minime brute
Salariatul isi poate asuma un angajament scris de plata pentru acoperirea prejudiciului cauzat angajatorului. Dar avand in vedere ca angajamentul scris nu constituie titlu executoriu, in cazul in care salariatul
Daca salariatul recunoaste prejudiciul si isi asuma un angajament scris de plata, acesta nu va produce efecte juridice decat daca va fi acceptat de angajator, ceea ce inseamna ca in
Partile contractului individual de munca pot conveni prin buna-invoiala asupra cuantumului despagubirii si modalitatii de reparare a prejudiciului. In aceasta situatie, in caz de neexecutare de buna-voie a obligatiilor stabilite
Avand in vedere dispozitiile art. 169 alin. (2) C. muncii, potrivit carora retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida
Nici angajamentul scris de plata, nici conventia scrisa a partilor nu pot justifica pornirea executarii silite impotriva salariatului care nu isi executa de buna-voie obligatiile asumate, avand in vedere ca