Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
Art. 61 [cazurile concedierii pentru motive subiective]
Art. 61 lit. c) din Codul muncii exclude incapacitatea de muncă. Cu alte cuvinte, inaptitudinea la care se referă este punctuală: salariatul este apt de muncă în general, dar
Concedierea în baza art. 61 lit. c) din Codul muncii este obligatorie numai dacă organele de expertiză medicală constată că menţinerea salariatului este contraindicată întrucât i-ar afecta sănătatea. Dacă însă
Beneficiaza de indemnizatie de somaj, avand in vedere ca incetarea contractului individual de munca nu este imputabila salariatului, salariatii concediati in temeiul art. 61 lit. c), d), art. 65 C.
In temeiul dreptului de a verifica aptitudinile profesionale ale salariatilor, orice angajator poate proceda la atestarea pe post (functie) a salariatilor. Asadar, atestarea pe post reprezinta procedura prin care angajatorul
Concedierea pentru necorespundere profesionala poate presupune: reducerea capacitatii de munca a salariatului, dupa incheierea contractului individual de munca, cu consecinta inaptitudinii de a-si indeplini obligatiile profesionale, intrarea in vigoare a
Jurisprudenta a reliefat ca anumite imprejurari de fapt demonstreaza caracterul subiectiv al masurii concedierii pentru necorespundere profesionala, adica: cresterea salariala repetata si constanta, incasarea de catre salariat in mod constant
Reprezintă abuz de drept din partea angajatorului concedierea salariaţilor pentru necorespundere profesională, urmată de desfiinţarea posturilor care fuseseră ocupate de aceştia. Calificarea ca abuzivă a faptei angajatorului se întemeiază pe
Performantele profesionale concrete ale salariatului, in cazul concedierii pentru necorespundere profesionala vor fi apreciate prin prisma criteriilor mentionate in contractul individual sau colectiv de munca, in regulamentul intern sau, in
Diferenta esentiala intre concedierea disciplinara si concedierea pentru necorespundere profesionala se gaseste pe taramul culpei. Astfel, daca se poate retine culpa salariatului pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor ce
Date fiind atribuţiile postului, nu poate produce rebuturi şi nici nu poate avea o productivitate scăzută, salariatul având funcţia de inspector de calitate. Prin urmare, este neîntemeiată concedierea sa