Articole

Art. 116 [programul de lucru inegal]

(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.
(2) Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă.

#01596

Intrucat textul art. 116 C. muncii face referire numai la contractul colectiv de munca incheiat la nivel de angajator si avand in vedere imprejurarea ca organizarea muncii este un atribut

#01597

Dispozitiile art. 110 C. muncii trebuie interpretate prin coroborare cu prevederile art. 116 din acelasi cod, care permite instituirea unui program de lucru inegal numai daca acest lucru este permis

Art. 117 [informarea salariaţilor cu privire la programul de muncă]

Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţă salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului.

#01598

Codul muncii nu cere acordul sau consultarea salariaţilor pentru stabilirea programului de muncă şi a modului de repartizare a acestuia pe zile. Dacă sunt respectate legea, regulamentul intern şi contractul

#01599

In privinta stabilirii programului de munca si a modului de repartizare a acestuia pe zile angajatorul nu are decat obligatia de a aduce aceste chestiuni la cunostinta salariatilor si de

Art. 118 [programul de lucru individualizat]

(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.
(2) Programele individualizate de munca presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munca.
(3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade: o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
(4) Programul individualizat de munca poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 112 si 114.
(5) Orice refuz al solicitării prevăzute la alin. (1) trebuie motivat, în scris, de către angajator, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
(6) Atunci când programul individualizat de muncă are o durată limitată, salariatul are dreptul de a reveni la programul de muncă iniţial la sfârşitul perioadei convenite. Salariatul are dreptul să revină la programul iniţial anterior încheierii perioadei convenite, în cazul schimbării circumstanţelor care au condus la stabilirea programului individualizat.
(7) Prin mod de organizare flexibil a timpului de lucru se înţelege posibilitatea salariaţilor de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanţă, a programelor de muncă flexibile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.

#01600

Contractul de munca la solicitare (”on call”) este inadmisibil potrivit legislatiei in vigoare. Astfel, caracteristica esentiala a contractului de munca la solicitare consta in faptul ca timpul de munca este

Art. 1181 [caz special de munca la domiciliu/telemunca]

(1) La cerere, salariatii care au in intretinere copii in varsta de pana la 11 ani beneficiaza de 4 zile pe luna de munca la domiciliu sau in regim de telemunca, in conditiile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia situatiilor in care natura sau felul muncii nu permite desfasurarea activitatii in astfel de conditii.
(2) In situatia in care ambii parinti sau reprezentati legali sunt salariati, cererea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a celuilalt parinte sau reprezentant legal, din care sa rezulte faptul ca, pentru aceeasi perioada, acesta nu a solicitat concomitent desfasurarea activitatii in regim de munca la domiciliu sau telemunca. In cazul in care parintele sau reprezentantul legal se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, declaratia pe propria raspundere a celuilalt parinte sau reprezentant legal nu este necesara.
(3) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 81/2018, cu modificarile si completarile ulterioare, salariatii care isi desfasoara activitatea in conditiile prevazute la alin. (1) au obligatia sa dispuna de toate mijloacele necesare indeplinirii atributiilor care le revin potrivit fisei postului.

Art. 119 [evidenta timpului de munca]

(1) Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca definit potrivit art. 161 evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orelor de incepere si de sfarsit ale programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.
(2) Pentru salariaţii mobili şi salariaţii care desfăşoară muncă la domiciliu, angajatorul ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu salariaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către aceştia.

#01601

În practică, evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat se ţine de căre angajator prin intermediul foii colective de pontaj.

#01602

De regulă, evidenţa orelor prestate de salariat se face prin intermediul condicii de prezenţă.

Art. 120 [definitia legala si conditiile muncii suplimentare]

(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.
(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

#02845

Organizarea de către angajator a cursurilor de formare profesională poate pune probleme de calificare

#01603

Reglementarea actuală a cazurilor în care salariatul este obligat să presteze muncă suplimentară este mai restrictivă decât cea stipulată de Codul muncii anterior, care reţinea, în mod justificat, şi

#01604

De lege ferenda, se impune transpunerea in Codul Muncii a dispozitiilor Directivei 2003/66/EC, care sa permita angajatorului sa ceara salariatilor efectuarea de ore suplimentare, cu respectarea limitei de 48 de

#01605

Nu va face obiectul muncii suplimentare activitatea pe care salariatul trebuia să o desfăşoare în cadrul programului normal de muncă.

#01606

Acordul salariatului pentru efectuarea muncii suplimentare poate fi nu numai expres, dar şi tacit rezultând din chiar prestarea muncii suplimentare.

#01607

Pentru a fi în prezenţa muncii suplimentare, este necesar ca iniţiativa prestării activităţii peste programul normal de muncă să aparţină angajatorului, iar nu salariatului. Solicitarea angajatorului se poate exprima atât

#01608

Angajatorul nu poate beneficia de efectele propriei sale atitudini culpabile de a nu tine evidenta muncii prestate de salariati, conform art. 119 C. muncii, in sensul de a se exonera

#01609

Accidentul la care se refera dispozitiile art. 120 alin. (2) C. muncii, care justifica efectuarea de munca suplimentara fara acordul salariatilor, se poate produce nu numai in spatiul angajatorului, ci

Art. 121 [limitarile muncii suplimentare]

(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

#01610

Chiar daca angajatorul nu i-a solicitat salariatului in mod expres efectuarea orelor suplimentare, din cuprinsul foilor de pontaj – acte ce emana de la societate si de care expertul a

#01611

Având în vedere că angajatorul este cel care va plăti remuneraţia, în plus faţă de salariu, este necesar să existe solicitarea angajatorului pentru efectuarea muncii suplimentare. Această solicitare nu

#01612

Întrucât orele suplimentare se efectuează la solicitarea angajatorului, rezultă că cele efectuate de salariat din iniţiativa sa nu au regimul juridic al orelor suplimentare, neconferindu-i salariatului dreptul la compensare

#01613

Întrucât munca suplimentară se efectuează la solicitarea angajatorului, activitatea desfăşurată de salariat, din iniţiativa sa, peste programul său de muncă, pentru recuperarea rămânerilor în urmă, nu constituie muncă suplimentară.

Art. 122 [compensarea muncii suplimentare prin ore libere platite]

(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

#02845

Organizarea de către angajator a cursurilor de formare profesională poate pune probleme de calificare

#01614

Nu reprezintă un abuz de drept, ci o încălcare a legii, lipsa salariatului de la serviciu, fără aprobarea angajatorului, cu motivarea compensării orelor suplimentare efectuate.

#01615

Pentru acordarea zilelor libere de catre angajator, in conditiile art. 122 alin. (3) C. muncii, trebuie sa existe motive obiective, iar angajatorul este obligat sa plateasca integral salariul pentru zilele

#01616

Daca ulterior acordarii zilelor libere, in temeiul art. 122 alin. (3) C. muncii, salariatul nu este de acord cu prestarea orelor suplimentare sau contractul individual de munca inceteaza fara ca

#01617

In cazul incetarii contractului de munca, daca salariatul a beneficiat anterior incetarii de aplicarea art. 122 alin. (3) C. muncii, primind zile libere platite, care nu au mai putut fi

Art. 123 [compensarea muncii suplimentare prin acordarea unui spor la salariu]

(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

#02845

Organizarea de către angajator a cursurilor de formare profesională poate pune probleme de calificare

#01618

Pentru orele suplimentare, care nu au putut fi compensate cu timp liber corespunzator, in conditiile art. 122 C. muncii, salariatului i se cuvine nu numai sporul, ci si plata pentru

#01619

Raportul de expertiză a stabilit corect drepturile salariale cuvenite pentru orele suplimentare, raportându-se la statele de plată, foile de pontaj, caietul de procese-verbale predare-primire al obiectelor de inventar completat de

#01620

Cererea reclamantei privitoare la plata orelor suplimentare, precum si a celor efectuate in zilele de repaus saptamanal este intemeiata, sprijinindu-se pe probele administrate in cauza, si anume: declaratiile martorilor, recunoasterea

Art. 125 [definitia legala si durata muncii de noapte]

(1) Munca prestata intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte.
(2) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:
a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.
(3) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.
(4) Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.
(5) In situatia prevazuta la alin. (4), angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.
(6) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.

#01621

Dispozitiile art. 125 alin. final C. muncii se conciliaza cu dispozitiile Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru care consacra obligatia angajatorului care utilizeaza in mod frecvent

#01622

Art. 125 C. muncii, care defineste munca de noapte ca fiind munca prestata intre orele 22,00-6,00, se conciliaza cu dispozitiile Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru,

Art. 126 [compensarea muncii de noapte]

Salariatii de noapte beneficiaza:
a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

#01623

Legiuitorul roman lasa la aprecierea partilor contractului individual de munca optiunea intre reducerea programului de lucru cu o ora, dar cu mentinerea salariului, si mentinerea programului normal de lucru dar

Art. 127 [examenul medical pentru munca de noapte]

(1) Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte in conditiile art. 125 alin. (2) sunt supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si, dupa aceea, periodic.
(2) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului sanatatii.
(3) Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.

#01624

Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru stabileste dreptul lucratorilor de noapte la o evaluare medicala gratuita prealabila incheierii contractului de munca, precum si la evaluari regulate

#01625

Fata de dispozitiile prea generale ale art. 127 alin. (3) C. muncii, ar fi fost utila precizarea obligatiei angajatorului de a asigura trecerea salariatului cu probleme de sanatate la o

Art. 128 [interzicerea muncii de noapte pentru minori, gravide şi mame care alăptează]

(1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte.
(2) Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

#01626

Avand in vedere ca munca de noapte nu afecteaza diferit persoanele in functie de sexul acestora, nu este justificat un tratament diferit al femeilor sub aspectul muncii de noapte, cu

#01627

Referitor la art. 128 a se vedea Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.

#01628

In cadrul art. 128 C. muncii exista o diferenta de protectie intre tinerii sub 18 ani, carora le este interzisa munca de noapte, si femeile gravide, lauze si cele care

Art. 129 [definiţia legală şi conţinutul]

Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operaţiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condiţiile unor procese tehnologice şi de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfăşurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă.

#01629

Realizarea normei de muncă nu trebuie să presupună o intensitate a efortului muscular sau intelectual şi o tensiune nervoasă care să conducă la oboseala excesivă a salariatului.

Art. 130 [tipuri de norme de muncă]

Norma de muncă se exprimă, în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau de alte activităţi ce se normează, sub formă de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sferă de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activităţi.

Art. 132 [elaborarea si reexaminarea normelor de munca]

Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare, sau, in cazul in care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.

Art. 134 [pauza de masă şi alte pauze]

(1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
(2) Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.
(3) Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.

#01630

Având în vedere că este favorabilă salariaţilor, este admisibilă inserarea în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern a unei clauze în sensul includerii pauzelor de masă în