TITLUL XII – Jurisdicţia muncii

Art. 266 [obiectul jurisdicţiei muncii]

Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

#02834

Deschiderea procedurii insolvenței generează o dificultate practică semnificativă în ceea ce privește delimitarea dintre litigiile care rămân sub imperiul jurisdicției muncii și cele absorbite de procedura insolvenței. Codul muncii fixează în art. 266 obiectul jurisdicției muncii, respectiv soluționarea conflictelor privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale și colective de muncă, iar art. 269 alin. (1) din același cod stabilește competența materială a tribunalului ca primă instanță. Aceste reguli trebuie corelate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care suspendă de drept acțiunile pentru realizarea creanțelor asupra...

#02811

Delimitarea conflictelor de muncă trebuie să ia în considerare extinderea noțiunii de raport de muncă dincolo de contractul individual de muncă, operată prin modificarea art. 1 și prin introducerea

#00045

Calitatea lucrarilor executate, aportul la realizarea obiectivelor unitatii, raspunderea asupra indeplinirii sarcinilor incredintate sunt criterii care pot fi avute in vedere la renegocierea salariilor, fara ca aceasta sa constituie o

#02644

Sunt litigii de drept fiscal, iar nu conflicte de munca, litigiile rezultand din retinerea de catre angajator a impozitului pe salariu. Asadar, nu trebuie confundata plata salariului cu retinerea impozitului

#02645

Constituie litigiu de muncă cererea salariaţilor formulată împotriva angajatorului, cu privire la plata unor sume de bani reţinute nelegal de angajator din salarii, cu titlu de impozit pe salarii. Astfel,

#02646

Având în vedere că Banca Naţională a României nu este inclusă în anexa la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, iar salariaţii acesteia nu sunt funcţionari publici, rezultă

#02647

Soluţionarea cererii având ca obiect sume de bani derivând dintr-un contract managerial nu este de competenţa tribunalului, întrucât nu priveşte drepturi salariale neacordate, ci fiind un litigiu comercial, este

#02648

Sunt conflicte de munca litigiile dintre salariatul autor sau inventator, pe de o parte, si unitatea angajatoare, pe de alta parte, privitoare la drepturile de proprietate intelectuala, in ipoteza in

#02649

Sunt lovite de nulitate dispozitiile cuprinse in ”Procedura de avizare la plata a concediilor medicale”, prin care se stabilesc alte conditii decat cele prevazute de lege, in ceea ce priveste

#02650

Conflictele dintre ucenic si angajator au natura juridica a unor conflicte de munca, astfel cum sunt definite de dispozitiile art. 266 C. muncii.

Art. 267 [părţile conflictelor de muncă]

Pot fi părţi în conflictele de muncă:
a) salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii – persoane fizice şi/sau persoane juridice-, agenţii de muncă temporară, utilizatorii, precum şi orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfăşurată în condiţiile prezentului cod;
c) sindicatele şi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă.

#02903

Chestiunea capacității procesuale de folosință a Primăriei Municipiului București

#02814

Art. 267 C. muncii enumeră sindicatele între părțile posibile în conflictele de muncă. În același timp, regula de competență teritorială este formulată în funcție de reclamant, potrivit art. 269 alin. (2) C. muncii

#02811

Delimitarea conflictelor de muncă trebuie să ia în considerare extinderea noțiunii de raport de muncă dincolo de contractul individual de muncă, operată prin modificarea art. 1 și prin introducerea

#02654

Salariatul minor, parte într-un conflict de muncă, poate fi asistat de ocrotitorul legal în cazul în care angajarea sa în muncă este condiţionată de încuviinţarea părinţilor sau a tutorelului.

#02655

În cazul salariaţilor minori nu este obligatorie asistenţa din partea ocrotitorilor legali, însă este posibilă, salariatul având dreptul de a-şi susţine şi singur interesul în conflictele individuale de muncă.

#02656

Pot fi parte într-un conflict de muncă şi salariaţii minori, care au dreptul să-şi susţină singuri interesele, dar totodată au şi dreptul de a fi asistaţi de ocrotitorii lor

#02657

Pot fi părţi într-un conflict de muncă numai unităţile cu personalitate juridică, fie din sectorul de stat, fie din sectorul privat.

#02658

Dacă angajatorul este o unitate fără personalitate juridică, calitatea de parte în judecată aparţine organelor ierarhic superioare, cu excepţia situaţiei în care unitatea are împuternicire pentru încheierea contractelor colective

#02659

Justificarea calităţii de reprezentant al angajatorului persoană juridică în faţa instanţei de judecată se face prin prezentarea împuternicirii exprese de reprezentare în justiţie sau prin actul de numire.

#02660

Poate avea calitatea de parte într-un conflict de muncă şi persoana care nu mai are calitatea de salariat, dacă litigiul priveşte drepturi şi obligaţii rezultate din activitatea desfăşurată în

Art. 268 [termenele de prescripţie extinctivă]

(1) Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate:
a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancţionare disciplinară;
c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;
d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;
e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
(2) În toate situaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.

#02680

Din coroborarea art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii cu art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, rezulta ca termenul de 3 ani

#02681

In cazul in care actiunea in daune a salariatului impotriva angajatorului este conditionata de anularea prealabila a unui act de modificare sau de desfacere a contractului individual de munca, desigur

#02682

Stabilirea de către angajator a pagubei pe care i-a produs-o salariatul trebuie să se facă în termen de trei ani de la producerea ei. În caz contrar, angajatorul se

#02683

Avand in vedere incidenta regulilor privitoare la raspunderea contractuala, prescriptia dreptului angajatorului la repararea pagubei princinuite de salariat incepe sa curga de la data producerii prejudiciului. Aceasta este data nasterii

#02684

Intrucat textul nu face nici un fel de distinctie, conchidem ca regula fixata de art. 268 alin. (1) lit. d) C. muncii se aplica in toate cazurile de nulitate, indiferent

#02685

Avand in vedere dispozitiile art. 268 alin. (1) lit. d) C. muncii, rezulta ca, spre deosebire de dreptul comun, in dreptul muncii atat nulitatea relativa cat si nulitatea absoluta pot

#02686

În cazul obligaţiei de restituire a salariatului prescripţia dreptului angajatorului începe să curgă de la data predării sumei sau bunurilor, respectiv prestării serviciului.

#02687

Termenele stipulate de art. 268 C. muncii sunt termene de prescriptie extinctiva, fiind susceptibile de intrerupere, suspendare si repunere in termen, in conditiile Decretului nr. 167/1958 (Decretul nr. 167/1958 privitor

#02688

Intrucat termenele de 30 de zile, de 6 luni si de 3 ani sunt termene de prescriptie, devin incidente dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva relative la suspendare

#02689

Din punctul de vedere al naturii juridice, termenele de 30 de zile, de 6 luni si de 3 ani sunt termene de prescriptie, fiind susceptibile de suspendare si intrerupere, in

Art. 269 [instanta competenta]

(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă şi conflictele colective de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal.
(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
(3) Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi

#02834

Deschiderea procedurii insolvenței generează o dificultate practică semnificativă în ceea ce privește delimitarea dintre litigiile care rămân sub imperiul jurisdicției muncii și cele absorbite de procedura insolvenței. Codul muncii fixează în art. 266 obiectul jurisdicției muncii, respectiv soluționarea conflictelor privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale și colective de muncă, iar art. 269 alin. (1) din același cod stabilește competența materială a tribunalului ca primă instanță. Aceste reguli trebuie corelate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care suspendă de drept acțiunile pentru realizarea creanțelor asupra...

#02815

Regula privind competență teritorială din art. 269 alin. (2) C. muncii favorizează reclamantul și atunci când reclamantul este angajatorul. Art. 269 alin. (2) C. muncii se referă la sediul reclamantului

#02814

Art. 267 C. muncii enumeră sindicatele între părțile posibile în conflictele de muncă. În același timp, regula de competență teritorială este formulată în funcție de reclamant, potrivit art. 269 alin. (2) C. muncii

#02813

Art. 269 alin. (2) C. muncii stabilește criterii alternative de selectare a instanței competente: domiciliul, reședința, locul de muncă. În logica textului, domiciliul procesual ales nu poate fi un criteriu

#02812

În dreptul comun, art. 107 alin. (1) C. pr. civ. consacră regula în materie de competență teritorială, respectiv conferă competență teritorială instanței de la domiciliul ori sediul pârâtului, ca expresie a protecției

#02811

Delimitarea conflictelor de muncă trebuie să ia în considerare extinderea noțiunii de raport de muncă dincolo de contractul individual de muncă, operată prin modificarea art. 1 și prin introducerea

#02725

RIL: Ca urmare a recunoasterii calitatii procesuale active a organizatiilor sindicale, urmeaza ca, în actiunile formulate de sindicate in numele membrilor lor, in aplicarea dispozitiilor art. 269 C. muncii, sa

#02726

In ceea ce priveste competenta materiala, avand in vedere dispozitiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. pr. civ. rezulta ca instanta cu plenitudine de competenta in materia conflictelor de

#02727

Avand in vedere dispozitiile art. 19 C. pr. civ., in materia conflictelor de munca privitoare exclusiv la bunuri, de ex. plata drepturilor salariale neachitate, despagubiri pentru prejudiciile suferite in executarea

#02728

Prin instanţa în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are sediul se înţelege instanţa în raza căreia se află sediul social, iar nu vreunul dintre sediile secundare.

Art. 270 [scutirea de timbraj]

Cauzele prevazute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciara de timbru si de timbrul judiciar.

#02741

Din coroborarea dispozitiilor art. 10 si art. 15 din Legea nr. 146/1997 cu dispozitiile art. 270 C. muncii, rezulta ca beneficiaza de scutire si persoanele care pot formula cerere de

Art. 271 [celeritatea]

(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă.
(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.
(21) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
(22) Hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.
(3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată.

#02742

Termenul de 15 zile are natura juridică a unui termen de recomandare relativ, încălcarea lui neavând efecte asupra valabilităţii hotărârii judecătoreşti pronunţate, cel mult putând atrage sancţionarea disciplinară a

Art. 272 [sarcina probei]

Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

#00346

Angajatorul trebuie să dovedească prejudiciul pe care l-a suferit ca urmare a încălcării de către salariat a clauzei de neconcurenţă. Evaluarea prejudiciului se va face numai pe cale judiciară.

#01108

Angajatorul, caruia ii revine sarcina probei, potrivit art. 272 C. muncii, trebuie sa faca dovada caracterului efectiv al desfiintarii postului. In acest sens, nu este suficient ca angajatorul sa depuna

#02743

Intrucat sarcina probei revine angajatorului parat, avand in vedere ca acesta nu a achitat onorariul pentru expertiza contabila cu obiectul verificarii sustinerilor acestuia in sensul ca ar fi acordat deja

#02744

În procesul declanşat de salariat pentru contestarea măsurii concedierii disciplinare, angajatorului îi revine sarcina probei. Acesta însă nu a dovedit săvârşirea abaterii disciplinare de către salariat, constând în absenţa de

#02745

Specificul dedus din regula inversarii sarcinii probei, in ipoteza administrarii probei cu inscrisuri, se refera in realitate la persoana care trebuie sa suporte cheltuielile privind administrarea probei. Astfel, si potrivit

#02746

Salariaţii gestionari nu beneficiază de regula privind inversarea sarcinii probei, simpla lipsă în gestiune generând prezumţia de culpă a acestora.

#02747

Inversarea sarcinii probei în ceea ce priveşte dovada cu martori constă în faptul că angajatorul va suporta în toate cazurile cheltuielile privind administrarea probei, indiferent dacă proba a fost cerută

#02748

Argumentul identitatii de ratiune explica de ce textul art. 272 C. muncii privind inversarea sarcinii probei se aplica si in cazul in care parat este o organizatie patronala.

#02749

Exceptia de la dreptul comun instituita de art. 272 C. muncii se aplica numai in procesele privitoare la raporturile juridice de munca si numai intre subiectele acestor raporturi juridice. Cu

#02750

În cazul în care decizia de concediere a fost comunicată salariatei contestatoare în aceeaşi zi cu comunicarea de către aceasta din urmă a stării sale de graviditate, revenea angajatorului pârât

Art. 273 [administrarea probelor]

Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.

#02763

Instanta nu se poate intemeia, in hotararea pe care o pronunta, pe opinia unui expert, exprimata in cadrul unui raport de expertiza extrajudiciara. Insa, in virtutea rolului activ al judecatorului,

#02764

Dispozitiile art. 273 C. muncii, care autorizeaza instanta sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia, trebuie interpretate prin corelare cu art. 272 C.

Art. 274 [forţa executorie a hotărârilor]

Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de drept.

#02765

HP: ÎCCJ, prin Decizia nr. 362/2025, în dosarul nr. 1.499/1/2016, a stabilit umătoarele, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 80 alin. (2) şi art. 274 coroborate cu cele ale art.

#02766

Din coroborarea dispozitiilor art. 274 cu dispozitiile art. 261-262 C. muncii, rezulta ca, pentru a evita savarsirea infractiunilor incriminate de aceste din urma texte legale (desi textele art. 261 si

#02767

In cazul in care sentinta primei instante prin care s-a dispus reintegrarea salariatului a fost desfiintata in calea de atac, de la data pronuntarii deciziei instantei de apel va inceta

Art. 275 [dreptul comun]

Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

#02903

Chestiunea capacității procesuale de folosință a Primăriei Municipiului București

#02815

Regula privind competență teritorială din art. 269 alin. (2) C. muncii favorizează reclamantul și atunci când reclamantul este angajatorul. Art. 269 alin. (2) C. muncii se referă la sediul reclamantului

#02813

Art. 269 alin. (2) C. muncii stabilește criterii alternative de selectare a instanței competente: domiciliul, reședința, locul de muncă. În logica textului, domiciliul procesual ales nu poate fi un criteriu

#02812

În dreptul comun, art. 107 alin. (1) C. pr. civ. consacră regula în materie de competență teritorială, respectiv conferă competență teritorială instanței de la domiciliul ori sediul pârâtului, ca expresie a protecției

#02811

Delimitarea conflictelor de muncă trebuie să ia în considerare extinderea noțiunii de raport de muncă dincolo de contractul individual de muncă, operată prin modificarea art. 1 și prin introducerea

#02768

Este nula sentinta primei instante in cazul in care minuta nu este semnata de unul dintre asistentii judiciari. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 55 alin. (2) teza a II-a din Legea

#02769

Nu sunt intemeiate sustinerile angajatorului recurent in sensul ca onorariul de avocat, in suma de 21.392,36 RON, acordat de instanta de fond salariatului contestator, este nejustificat in raport cu activitatea

#02770

Raportul de expertiza, care a stabilit drepturile salariale cuvenite pentru orele suplimentare, nu poate fi criticat direct in recurs, avand in vedere ca el a fost despus in fata primei

#02771

Chiar daca nu este reglementata expres de Codul muncii, revizuirea este admisibila in procesul avand ca obiect anularea deciziei de sanctionare disciplinara, atunci cand au aparut probe, imprejurari sau acte

#02772

Având în vedere că nu există nici o interdicţie în Codul muncii şi nici în altă lege specială privitoare la exercitarea căilor extraordinare de atac, rezultă că devin incidente