CAPITOLUL 1 – Dispoziţii generale

Art. 266 [obiectul jurisdicţiei muncii]

Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

#02653

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat printr-un regulator de competență asupra naturii acțiunii introduse de reclamanți, grefieri, prin care au solicitat obligarea pârâților, Ministerul Public - Parchetul de

Art. 267 [părţile conflictelor de muncă]

Pot fi părţi în conflictele de muncă:
a) salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii – persoane fizice şi/sau persoane juridice-, agenţii de muncă temporară, utilizatorii, precum şi orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfăşurată în condiţiile prezentului cod;
c) sindicatele şi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă.

#02662

Pot fi părţi într-un conflict de drepturi şi moştenitorii salariatului, în situaţia în care salariatul prejudiciat a decedat înainte de a fi despăgubit de către angajator, în situaţia în

#02663

Poate fi parte într-un conflict de muncă, în calitate de pârât şi moştenitorul salariatului, în cazul în care angajatorul pretinde o creanţă generată de răspunderea patrimonială a salariatului decedat.

#02664

Pot avea calitatea de parte într-un conflict de muncă şi moştenitorii salariatului, atât ca reclamanţi, în ipoteza în care aceştia valorifică drepturi generate de contractul de muncă în care

#02665

Organizaţiile sindicale pot fi parte principală sau alăturată într-un conflict de muncă, în scopul apărării drepturilor şi intereselor legale ale salariaţilor, în conformitate cu competenţele stabilite prin lege şi

#02666

Poate fi parte principală sau alăturată într-un conflict de muncă şi procurorul, hotărârea nepronunţându-se în favoarea sau defavoarea sa.

#02667

Tertii pot avea calitatea de parte intr-un conflict de munca, cu respectarea dispozitiilor art. 49-56 din Codul de procedura civila (textele corespondente din noul Cod de procedura civila, intrat in

#02668

Cererea de intervenţie accesorie este admisibilă şi sub imperiul noului Cod al muncii. 6;n jurisprudenţa instanţei supreme s-a apreciat admisibilă şi o formă specială de intervenţie, nereglementată de Codul

#02669

S-a decis în jurisprudenţă, respectiv în Decizia de îndrumare nr. 3/1976 a Plenului Tribunalului Suprem, că în litigiile de muncă este admisibilă intervenţia accesorie. S-a dat ca exemplu situaţia

#02670

Nu este admisibilă într-un conflict de muncă cererea de intervenţie principală având în vedere că salariatul intervenient nu poate pretinde drepturi generate de contractul de muncă în care nu

#02671

Având în vedere caracterul personal al contractului individual de muncă, nu este admisibilă într-un conflict de muncă cererea de intervenţie principală. În caz contrar, ar trebui să conchidem că

Art. 268 [termenele de prescripţie extinctivă]

(1) Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate:
a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancţionare disciplinară;
c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;
d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;
e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
(2) În toate situaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.

#02690

Intrucat termenele de 30 de zile si de 3 ani au natura juridica a unor termene de prescriptie, poate fi incidenta institutia suspendarii sau intreruperii, in conditiile Decretului nr. 167/1958

#02691

In conformitate cu dispozitiile art. 103 din Codul de procedura civila, persoana care a pierdut termenul pentru sesizarea instantei, din motive temeinice, poate formula cerere de repunere in termen de

#02692

Se poate cere repunerea în termen în cazul pierderii termenului de sesizare a instanţei din motive obiective, exclusive de culpă. Jurisprudenţa a apreciat ca întemeiate pentru a obţine repunerea

#02693

Institutia repunerii in termenul de prescriptie va fi incidenta in conditiile dreptului comun, adica ale Decretului nr. 167/1958 (Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva a fost abrogat la data

#02694

Contestatorul nu se poate prevala de propria culpa pentru a justifica neintroducerera contestatiei in termenul legal, astfel ca nu poate fi primit argumentul potrivit caruia decizia contestata ar fi fost

#02695

Cererea de repunere in termenul de 30 de zile pentru formularea contestatiei impotriva deciziei de desfacere a contractului de munca se poate face numai in fata primei instante, avand in

#02696

Nu a intervenit prescripţia dreptului material la acţiune având ca obiect repararea prejudiciului produs în patrimoniul societăţii ca urmare a anulării ca netimbrat a recursului declarat de aceasta, întrucât

#02697

6;ntrucât contractul individual de muncă a încetat la data comunicării către salariat a deciziei de concediere, nu mai este posibilă invocarea de către angajator a nulităţii contractului de muncă

#02698

Nu este prescrisă cererea reclamantei având ca obiect plata de către angajator a drepturilor salariale reţinute în baza unei dispoziţii de plată datând din 22 septembrie 1999, având în

#02699

A se vedea art. 57 - Curtea Constitutionala, decizia nr. 378/2004, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 936 din 13 octombrie 2004