(1) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.
(2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
(3) Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
(4) In cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat.
(5) De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept prevaleaza.
(6) In cazul suspendarii contractului individual de munca, se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept.
Art. 49 [felurile si efectele suspendarii]
Regimul juridic al protecției în caz de transfer de întreprindere operează și cu privire la contractele de muncă suspendate la data transferului. Astfel, art. 173 alin. (2) din Codul muncii prevede că drepturile și obligațiile cedentului care decurg dintr un contract sau raport de muncă existent la data transferului se transferă integral cesionarului. Aceeași soluție este reiterată de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părțiale acestora, pentru drepturile și obligațiile care decurg din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv de muncă aplicabil existente...
În sectoarele în care legea impune asigurarea unei treimi din activitatea normală, greva nu poate reprezenta o întrerupere totală și continuă a activității, ci doar o încetare parțială, cu menținerea unor activități esențiale. Art. 173 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social permite greva în unități sanitare, telecomunicații, energie, transport public, salubritate și utilități, sub condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitatea normală, repartizată pe întreaga durată a zilei, fără periclitarea vieții, sănătății sau siguranței instalațiilor. În același sens, art. 147 alin. (6) din aceeași lege cere ca acordul privind derularea grevei să cuprindă modalitatea de...
Suspendarea contractului individual de muncă ca urmare a grevei depinde de sfera noțiunii de participare. Astfel, efectele grevei asupra raportului individual de muncă trebuie atașate strict momentului în care încetarea lucrului se produce în fapt. Art. 51 alin. (1) lit. f) din Codul muncii indică participarea la grevă ca situație de suspendare la inițiativa salariatului, ceea ce reclamă un comportament de abținere de la prestarea muncii. Dacă s-ar admite că adeziunea la declararea grevei ar determina suspendarea indiferent de conduita ulterioară a salariatului, s-ar produce o conversie automată a suspendării contractului de muncă din inițiativa salariatului într-o suspendare de drept,...
RIL: Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că suspendarea contractului individual de muncă/raportului de serviciu la inițiativa angajatului, ca urmare a participării la grevă are loc fără vreo altă
Clauza de confidenţialitate îşi produce efectele şi în cazul în care contractul individual de muncă este suspendat.
Avand in vedere ca salariatul este subordonat angajatorului pe parcursul derularii raporturilor de munca, de regula salariatul nu poate invoca exceptia de neexecutare a contractului, in ipoteza in care angajatorul
In pofida inexistentei unei reglementari legale privind procedura de urmat in cazul suspendarii contractului individual de munca, se poate aprecia ca utila emiterea unui act intern al angajatorului, prin
Exceptia de neexecutare a contractului nu este aplicabila contractului individual de munca. Cu alte cuvinte, nici una din partile contractului individual de munca nu poate invoca exceptia de neexecutare, refuzand
Salariatul nu poate refuza prestarea muncii, invocând excepţia de neexecutare a contractului, în cazul în care angajatorul nu şi îndeplineşte obligaţia de a plăti salariul. Însă, în mod excepţional,
Intrucat neplata salariului nu inlatura subordonarea salariatului fata de angajator, salariatul nu poate sa justifice neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu intemeindu-se pe motivul neplatii salariului.