Adnotări

Din coroborarea dispoziţiilor art. 54 din Constituţie cu dispoziţiile art. 8 din Codul muncii rezultă că şi în sfera raporturilor juridice de muncă buna-credinţă operează ca o prezumţie legală relativă,

Ca principiu al dreptului la muncă, neîngrădirea dreptului la muncă presupune şi libertatea cetăţenilor români de a se încadra în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt

Contractul individual de muncă este principala instituţie a dreptului muncii, căreia îi este consacrată aproximativ o treime din totalul reglementării: art. 10-107.

Definiţia legală a contractului individual de muncă are un caracter deficitar, întrucât în dreptul românesc termenii „contract” şi „convenţie” sunt sinonimi, astfel încât ar fi fost mai indicată formularea

Elementele esenţiale ale contractului individual de muncă sunt: prestarea muncii, salariul şi subordonarea salariatului faţă de angajator.

Dreptul Uniunii Europene opereaza cu notiunea de lucrator, a carei sfera de cuprindere este conturata in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Notiunea de lucrator include pe aceea de

Notiunea de lucrator, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 45 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE) – fostul art. 39 din Tratatul privind Comunitatea Europeana – referitor la libera

Contractul individual de munca este un contract intuitu personae pentru ambele parti. Adica, angajatorul incheie contractul in considerarea calitatilor personale ale salariatului, iar acesta din urma incheie contractul avand in

Întrucât contractul individual de muncă se încheie intuitu personae, adică având în vedere calităţile, aptitudinile şi pregătirea profesională a salariatului, eroarea asupra persoanei constituie viciu de consimţământ, atrăgând anulabilitatea

Contractul individual de muncă este un contract intuitu personae. Acest caracter există atât la momentul încheierii, cât şi la momentul executării lui. La momentul încheierii contractului această trăsătură rezultă

Contractul individual de muncă are caracter intuitu personae pentru ambele părţi contractante. Astfel, angajatorul încheie contractul având în vedere pregătirea, aptitudinile şi calităţile salariatului, ceea ce justifică posibilitatea anulării

Având în vedere caracterul intuitu personae al contractului individual de muncă, rezultă că salariatul nu poate să presteze munca prin intermediul sau cu ajutorul altei persoane, obligaţiile sale nu

Contractul individual de muncă are un caracter personal, intuitu personae, atât în considerarea pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale persoanei care urmează a se încadra în muncă, cât şi în considerarea persoanei angajatorului şi a condiţiilor de muncă oferite de acesta. Tot pe marginea caraterului intuitu personae al acestuia se mai poate preciza că nu este admisbilă transmiterea sa pe cale succesorală şi nici exercitarea de către salariat a atribuţiilor prin alte persoane sau cu sprijinul altor persoane. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 93)

Chiar daca, in definirea contractului individual de munca, legiuitorul nu a utilizat termenul „subordonare”, preferand termenul „autoritate”, nu s-a realizat o modificare de conceptie. Termenul „autoritate” desemnaza puterea, dreptul de

Subordonarea salariatului fata de angajator presupune dreptul angajatorului de a da ordine si dispozitii executorii, dreptul de a controla munca salariatului, precum si dreptul de a-l sanctiona disciplinar.

Subordonarea, ca element al contractului individual de muncă, poate fi atât juridică, în sensul existenţei autorităţii, puterii angajatorului de a direcţiona activitatea salariatului, de a-l controla şi de a-l

La baza relaţiei de subordonare se află prerogativa de direcţie a angajatorului, în temeiul căreia acesta poate da dispoziţii obligatorii salariatului, precum şi prerogativa de control, în temeiul căreia, angajatorul

La momentul incheierii contractului individual de munca, partile se afla pe pozitie de egalitate juridica; insa, dupa acest moment, situatia se schimba, in sensul ca salariatul se subordoneaza angajatorului, care

La momentul încheierii contractului de muncă, cele două părţi implicate se află pe poziţii de egalitate juridică.

Legislaţia română nu conţine dispoziţii privitoare la posibilitatea cumulului între calitatea de administrator la o societate comercială şi calitatea de salariat, pentru o altă activitate, în cadrul aceleiaşi societăţi. În