Art. 269 alin. (2) C. muncii stabilește criterii alternative de selectare a instanței competente: domiciliul, reședința, locul de muncă. În logica textului, domiciliul procesual ales nu poate fi un criteriu apt să atragă competența, deoarece ar permite deplasarea competenței prin simpla alegere a unui reprezentant sau a unui mandatar într-o anumită circumscripție. În ceea ce privește criteriul locului de muncă, trebuie avută în vedere legătura factuală reală cu circumscripția instanței. Mai ales în configurațiile de muncă flexibile, devine relevantă necesitatea probării caracterului efectiv al locului de muncă invocat. În sfârșit, trebuie menționat și art. 107 alin. (2) C. pr. . .
Acces rezervat abonaților (594 lei/an). Click aici pentru a avea și dumneavoastră acces nelimitat.