CAPITOLUL 1 – Încheierea contractului individual de muncă

Art. 10 [definiţia legală a contractului individual de muncă]

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

#00074

La momentul încheierii contractului de muncă, cele două părţi implicate se află pe poziţii de egalitate juridică.

#00075

Legislaţia română nu conţine dispoziţii privitoare la posibilitatea cumulului între calitatea de administrator la o societate comercială şi calitatea de salariat, pentru o altă activitate, în cadrul aceleiaşi societăţi. În

#00076

Intrucat contractul individual de munca este un contract cu executare succesiva, in caz de neexecutare culpabila sau de executare necorepunzatoare a obligatiilor, sanctiunea care intervine este incetarea pentru viitor a

#00077

Contractul individual de muncă este un contract bilateral şi sinalagmatic, întrucât dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente, fiecare obligaţie fiind cauza juridică a obligaţiei reciproce. Contractul individual de

#00078

Contractul individual de muncă este un contract cu titlu oneros, comutativ, ambele părţi vizând obţinerea unui avantaj, existenţa şi întinderea prestaţiilor pentru ambele părţi fiind certe încă din momentul încheierii

#00079

Desi contractul individual de munca este unul comutativ, aceasta nu inseamna ca el trebuie sa contina toate detaliile privind atributiile

#00080

Având în vedere natura de contract cu executare sucesivă a contractului individual de muncă, rezultă că drepturile salariatului se nasc pro rata temporis, adică pe măsura prestării muncii.

#00081

Contractul individual de muncă este un contract cu prestaţii succesive, ambele părţi fiind obligate la prestaţii succesive. În acelaşi sens, dispoziţiile relative la nulitate consacră efectele ex nunc ale acestei

#00082

Contractul individual de munca este un contract bilateral, intrucat genereaza obligatii in sarcina ambelor parti, obligatii care sunt asadar reciproce, dar si interdependente.

#00083

Contractul individual de muncă este un act juridic cârmuit de principiul libertăţii de voinţă. Este un act juridic bilateral, fiind susceptibil a fi încheiat numai între două părţi: angajatorul

Art. 11 [clauze prohibite]

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

Art. 12 [durata contractului individual de muncă]

(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.

Art. 13 [capacitatea juridică a salariatului]

(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor care beneficiază de tutelă specială este interzisă.
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

#00144

Acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulativ: să provină de la ambii părinţi, să fie anterior sau cel mult concomitent încheierii contractului de muncă, să

#00145

Având în vedere caracterul imperativ al prevederilor legale care instituie incapacităţi generale sau incompatibilităţi la încheierea contractului de muncă, rezultă că încălcarea acestora atrage nulitatea contractului.

#00146

Având în vedere caracterul intuituu personae al contractului individual de muncă, care nu permite încheierea sau executarea acestuia prin reprezentant, în dreptul muncii nu prezintă relevanţă distincţia între capacitatea de

#00147

Minorul casatorit, dobandind capacitate deplina de exercitiu, dobandeste si capacitatea de a incheia un contract individual de munca. Insa, aceasta imprejurare nu inlatura aplicabilitatea, in privinta acestuia, a dispozitiilor din

#00148

Dispoziţiile art. 13 alin. (5) din Codul muncii stabilesc o protecţie mai restrânsă pentru tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani, decât dispoziţiile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii

#00149

Avand in vedere ca masurile privind persoana minorului se iau de catre ambii parinti de comun acord, rezulta ca tot ambii parinti trebuie sa isi dea acordul pentru incheierea unui

#00150

Avand in vedere conditia pe care o impune art. 13 alin. (2) Codul muncii, in ceea ce priveste angajarea tinerilor care nu au implinit varsta de 16 ani, si anume

#00151

Angajarea in munca a unui tanar care nu a implinit varsta de 16 ani fara existenta acordului expres si prealabil al parintilor sau al ocrotitorilor legali sau fara avizul medical

#00152

In afara situatiilor prevazute de art. 13 Codul muncii, exista incompatibilitati, interdictii sau decaderi din dreptul de a incheia un contract individual de munca, stabilite prin legi speciale. Astfel, in

#00153

Fata de continutul art. 42 C. civ., conform caruia minorul poate dispune singur de veniturile dobandite din actele juridice privind munca, nu este clar daca minorul cu capacitate de exercitiu

Art. 14 [capacitatea juridică a angajatorului]

(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

Art. 15 [cauza contractului de muncă]

Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.

Art. 151 [munca nedeclarată]

In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
d) primirea la munca a unui salariat cu depasirea duratei timpului de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 105 alin. (1) lit. c).

Art. 152 [munca subdeclarată]

În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale.

Art. 16 [forma contractului de munca]

(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
(11) Părţile pot opta să utilizeze la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată.
(12) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate ori a sigiliului electronic al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relaţiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.
(13) Contractele individuale de muncă şi actele adiţionale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, precum şi înscrisurile/documentele din domeniul relaţiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, şi ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, şi vor fi puse la dispoziţia organelor de control competente, la solicitarea acestora.
(14) Abrogat.
(15) Abrogat.
(16) Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă.
(17) La încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă, părţile trebuie să utilizeze acelaşi tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică, în condiţiile prezentei legi.
(18) Organele de control competente au obligaţia de a accepta, pentru verificare şi control, contractele individuale de muncă şi actele adiţionale, precum şi înscrisurile/documentele din domeniul relaţiilor de muncă/securităţii şi sănătăţii în muncă încheiate în format electronic, cu semnătura electronică, potrivit legii, fără a le solicita şi în format letric. La solicitarea acestora, documentele încheiate cu semnătura electronică pot fi transmise în format electronic şi anterior efectuării controlului.
(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.
(4) Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc.
(5) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
(6) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(7) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.

#00192

Avand in vedere ca anterior datei modificarii Codului muncii prin Legea nr. 40/2011 forma scrisa a contractului individual de munca nu era o conditie ad validitatem, ci una ad probationem,

#00193

Putem avea leziune la incheierea contractului individual de munca in ipoteza in care, in conformitate cu dispozitiile art. 1221 C. civ., angajatorul profita de starea de nevoie, de lipsa de

#00194

HP: Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin dec. nr. 37 din 7 noiembrie 2016, a stabilit ca "in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 57

Art. 161 [definitia locului de munca]

(1) In sensul art. 16 alin. (4), locul de munca reprezinta locul in care salariatul isi desfasoara activitatea, situat in perimetrul asigurat de angajator, persoana fizica sau juridica, la sediul principal sau la sucursale, reprezentante, agentii sau puncte de lucru care apartin acestuia.
(2) Copia contractului individual de munca se pastreaza la locul de munca definit conform alin. (1) pe suport hartie sau pe suport electronic, de catre persoana desemnata de angajator in acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidentialitatea datelor cu caracter personal.

Art. 17 [informarea cu privire la clauzele contractului de munca]

(1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
(2) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.
(3) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente:
a) identitatea partilor;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul şi metoda de plată;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate şi semnăturii electronice calificate;
p) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
q) suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.
(4) Elementele din informarea prevăzută la alin. (3) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepţia informaţiilor prevăzute la lit. m), o) şi p).
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
(6) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părți poate fi asistată de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este, conform propriei opțiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).
(7) Cu privire la informațiile furnizate, prealabil încheierii contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, inclusiv pe durata concilierii, între părți poate interveni un contract de confidențialitate.
(8) Inspecţia Muncii pune la dispoziţia angajaţilor şi a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, prin publicarea pe site-ul instituţiei.
(9) Toate informaţiile menţionate la art. 17 alin. (3) vor fi cuprinse în modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la alin. (8).

#00207

Felul muncii este dat de ocupaţie, care exprimă tocmai funcţia sau meseria salariatului şi care trebuie să se încadreze în Clasificarea Ocupaţiilor din România.

#00208

Felul muncii este reprezentat de functia sau meseria exercitata de salariat, avandu-se in vedere pregatirea sau calificarea profesionala.

#00209

Criteriul calificării profesionale nu este suficient pentru definirea felului muncii, având în vedere că adeseori posturi ce reclamă aceeaşi calificare profesională se caracterizează prin atribuţii diferite. De aceea, criteriul

#00210

Locul muncii se identifica prin angajatorul si localitatea in care salariatul isi desfasoara activitatea. In conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. (3) lit. b), in contractul individual de munca se

#00211

Fixarea locului muncii înseamnă stabilirea localităţii, a unităţii sau subunităţii, secţiei, atelierului, biroului. De asemenea, tot în vederea fixării locului muncii, se va stabili dacă activitatea salariatului se va

#00212

Locul muncii este alcătuit din localitatea şi unitatea în care îşi desfăşoară activitatea salariatul.

#00213

Noţiunea de loc al muncii are două accepţiuni. Astfel, într-un prim sens, prin loc al muncii se înţelege localitatea şi unitatea l-a care s-a angajat salariatul. În cel de-al

#00214

Asistarea persoanei selectate, a salariatului sau chiar a angajatorului se poate efectua de catre alt salariat al angajatorului. Insa un salariat cu functie de conducere sau consilierul juridic al angajatorului

#00215

Contractul de confidentialitate, la care se refera art. 17 din Codul muncii, are o natura civila. Este criticabila utilizarea de catre legiuitor a termenului de salariat, avand in vedere ca

#00216

Contractul de confidenţialitate, stipulat de art. 17 alin. final din Codul muncii, continuă să îşi producă efectele indiferent dacă între părţi s-a încheiat sau nu un contract individual de

Art. 18 [informarea salariatului care va lucra în strainatate]

(1) In cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii referitoare la:
a) ţara sau ţările, precum şi durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala;
g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(3) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate.

Art. 19 [efectele omisiunii de informare]

(1) În situaţia în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecţia Muncii.
(2) În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecţie proprii, salariatul se adresează acestora.
(3) În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de informare prevăzută la art. 17, 18, 105 şi 242, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanţa de judecată competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligaţiei de informare.

Art. 20 [clauzele speciale ale contractului individual de muncă]

(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.

#00260

In virtutea art. 38 Codul muncii, clauza de mobilitate profesionala, care ar permite angajatorului sa opereze modificarea unilaterala a felului muncii salariatului, este lovita de nulitate.

#00261

Clauza de mobilitate profesională permite angajatorului să schimbe felul muncii salariatului. Clauza de mobilitate profesională se poate afla în legătură cu o clauză de formare profesională sau poate să

#00262

Prin clauza de risc angajatorul se obliga sa furnizeze salariatului anumite avantaje, avand in vedere riscul deosebit pe care il implica felul muncii salariatului, pentru sanatatea fizica si/sau intelectuala sau

#00263

Clauza de risc intervine in cazul contractelor individuale de munca in care locul sau felul muncii prezinta riscuri speciale, cum ar fi munca la altitudine sau in submersiune, in unitatile

#00264

Clauza de risc este acea clauză prin care părţile contractului individual de muncă stabilesc avantaje suplimentare pentru salariatul care îşi asumă nişte riscuri deosebite prin felul sau locul muncii

#00265

Prin intermediul clauzei de restrictie in timpul liber, salariatul isi asuma obligatia ca o anumita perioada din timpul sau liber sa fie la dispozitia angajatorului, in vederea efectuarii in mod

#00266

Clauza de restricţie în timpul liber permite angajatorului să solicite salariatului să presteze anumite activităţi, în cadrul unei perioade din timpul liber al acestuia, perioadă în care salariatul se

#00267

Clauza de delegare de atributii este acea clauza prin care angajatorul delega o parte din atributiile sale unui salariat. Delegarea poate fi efectuata, in afara de angajator, si de catre

#00268

Prin clauza de delegare, angajatorul sau unul dintre salariaţii cu funcţie de conducere deleagă o parte din puterile sau atribuţiile sale unui alt salariat. Desigur, în cazul în care

#00269

Clauza de exclusivitate, care presupune interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului, este inadmisibila, potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Astfel, o asemenea clauza incalca dispozitiile art. 41 alin. (1)

Art. 21 [clauza de neconcurenţă]

(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.

#00317

Clauza de neconcurenta poate fi convenita de partile contractului individual de munca si prin acordul de incetare a contractului de munca, cu conditia ca incetarea sa produca efecte ulterior, iar

#00318

Este admisibilă o clauză prin care părțile se învoiesc că, în schimbul asumării obligației de neconcurență de către salariat, angajatorul să fie de acord cu încetarea prin bună învoială a

#00319

De vreme ce art. 21 alin. (3) Codul muncii se refera expres la media veniturilor salariale brute pe ultimele 6 luni rezulta ca in ipoteza in care salariatul s-a aflat

#00320

Avand in vedere ca art. 21 Codul muncii se refera expres la plata lunara a indemnizatiei de neconcurenta, rezulta ca nu este posibila o intelegere a partilor care sa stabileasca

#00321

Avand in vedere mentiunea expresa a art. 21 alin. (1) Codul muncii, in sensul convenirii clauzei de neconcurenta la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, rezulta

#00322

Desi ar fi preferabila desemnarea nominala a tertilor in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, totusi este posibila si stabilirea doar a categoriei din care fac parte tertii in cauza,

#00323

Aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul nu poate cuprinde intreg teritoriul tarii, intrucat in caz contrar ne-am afla in prezenta unei prohibitii generale a exercitarii

#00324

Desi din reglementarea legala rezulta ca indemnizatia de neconcurenta se plateste lunar, dupa incetarea contractului individual de munca, nu ar fi lipsita de interes, de lege ferenda, ideea posibilitatii platii

#00325

Legea nu interzice angajatorului sa acorde salariatului in contraponderea obligatiei de neconcurenta asumate de acesta, in afara sumei de bani cu titlu de indemnizatie de neconcurenta, si alte avantaje, cum

#00326

Intrucat clauza de neconcurenta este o clauza reglementata de Codul muncii, fiind parte integranta a contractului individual de munca, rezulta ca este o clauza de dreptul muncii, iar nu o

Art. 22 [prelungirea efectelor clauzei de neconcurenta]

(1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) si i), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Art. 23 [limitările clauzei de neconcurenţă]

(1) Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă.

Art. 25 [clauza de mobilitate]

(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

Art. 26 [clauza de confidenţialitate]

(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

#00388

Încălcarea obligaţiei de confidenţialitate de către salariat este susceptibilă să atragă răspunderea disciplinară a acestuia.

#00389

Obligaţia de confidenţialitate reglementată de art. 26 din Codul muncii nu se confundă că obligaţia salariatului de a respecta secretul de serviciu, reglementată de art. 39 alin. (2) lit. f

#00390

Sfera informatiilor care fac obiectul clauzei de confidentialitate este mai larga decat sfera informatiilor care fac obiectul secretului de serviciu, secret la care este obligat salariatul in temeiul art. 39

#00391

Este admisibila clauza penala prin care partile stabilesc anticipat cuantumul prejudiciului care trebuie reparat in cazul incalcarii obligatiei de confidentialitate.

#00392

Nu este admisibila clauza de confidentialitate care produce efecte numai dupa incetarea contractului individual de munca; in alti termeni, clauza de confientialitate va produce efecte dupa incetarea contractului individual de