Art. 247 [definiţia legală a răspunderii disciplinare]

(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

#02063

Încălcarea cu vinovăţie a regulilor privind protejarea sănătăţii şi securităţii în muncă atrage răspunderea disciplinară a salariatului indiferent dacă regulile încălcate sunt stipulate în contractul individual sau colectiv de muncă,

#02064

Nu constituie sustragere de material de la locul de muncă şi prin urmare nu poate fi calificată ca abatere disciplinară fapta salariatei de a avea asupra ei, la ieşirea din

#02065

In caz de transfer al intreprinderii, dreptul de a aplica sanctiunea disciplinara pentru abaterea savarsita de salariat nu se transfera noului angajator. De asemenea, aplicarea sanctiunii disciplinare dispuse de angajatorul

#02066

Este admisibil cumulul răspunderii disciplinare cu răspunderea penală, chiar după abrogarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 1/1970 a organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat,

#02067

Nu poate fi sancţionată disciplinar persoana căreia i-a încetat contractul individual de muncă.

#02068

Angajatorul nu poate declansa procedura raspunderii disciplinare pana la momentul solutionarii definitive a actiunii penale, potrivit art. 10 si art. 11 C. pr. pen., in cazul in care a inteles

#02069

Constituie abatere disciplinară fapta salariatului de a absenta de la locul de muncă, în condiţiile în care nu angajatoarea, ci soţul acesteia i-a dat salariatei o hârtie la mână în

#02070

În cazul în care, după pronunţarea deciziei de reintegrare a salariatului în funcţia deţinută anterior concedierii, angajatorul refuză primirea la serviciu a salariatului, nu se poate reţine culpa acestuia din

#02071

Dată fiind inexistenţa unor relaţii contractuale între utilizator şi salariatul temporar, acesta din urmă nu răspunde disciplinar faţă de utilizator. În schimb, va răspunde disciplinar faţă de agentul de muncă

#02072

Intrucat, in virtutea art. 40 alin. (1) lit. c) C. muncii, angajatorul are dreptul de a da dispozitii obligatorii salariatului, sub rezerva legalitatii lor, rezulta ca salariatul are obligatia de