Articole

Art. 1 [obiectul reglementării]

(1) Prezentul cod reglementeaza domeniul raporturilor de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.
(3) De la prevederile art. 39 alin. (1) lit. m1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194 alin. (2) pot fi prevăzute prin legi speciale dispoziţii specifice derogatorii numai pentru raporturile de muncă sau de serviciu desfăşurate de personalul din cadrul serviciilor publice de urgenţă, personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, personalul diplomatic şi consular, magistraţi, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, respectiv pentru raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

#00001

Codul muncii a fost adoptat prin Legea nr. 53/2003, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003.

#00002

Fac obiectul dreptului muncii raporturile juridice de muncă generate de contractul de muncă, raporturile de muncă ale cadrelor militare permanente, raporturile de muncă ale

#00003

Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici sunt raporturi juridice de muncă, având însă anumite particularităţi, rezultate din aplicarea unor norme de drept public.

#00004

Chiar dacă statutul juridic al demnităţilor publice nu este identic cu cel al funcţiilor publice, persoanele care exercită demnităţi publice se află în raporturi juridice de muncă, prezentând aspecte

#00005

RIL: Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 16, în dosarul nr. 15/2016, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231

#00006

Nu constituie raporturi juridice de dreptul muncii raporturile de muncă în care se află persoanele care au exclusiv calitatea de cooperator. Însă dacă persoana în cauză are o dublă calitate

#00007

Raportul juridic de muncă nu este susceptibil de pluralitate de subiecte, putând aşadar exista numai între două persoane. Pe de altă parte, nu poate exista un raport juridice de muncă

#00008

Constituie forme tipice de raporturi juridice de muncă raporturile juridice generate de contractul individual de muncă, precum şi raporturile juridice privitoare la funcţionarii publici,

#00009

Nu se aplică dispoziţiile dreptului muncii în cazul muncii prestate de persoana care lucrează pentru sine, cum ar fi munca exercitată în propria gospodărie, al muncii prestate

#00010

Sunt incidente dispozitiile Codului muncii si in cazul raporturilor juridice de munca ale functionarilor publici precum si in cazul raporturilor juridice de munca ale magistratilor. De asemenea

Art. 2 [subiectele reglementarii]

Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;
c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatiilor sindicale si patronale;
h) persoanelor angajate, care prestează muncă legal pentru un angajator cu sediul în România.

#00017

Art. 2 lit. b) din Codul muncii, care se referă la contractul individual de muncă având ca element de extraneitate locul muncii, conţine două derogări de la dispoziţiile art.

#00018

Codul muncii nu se aplică cetăţenilor români angajaţi în străinătate de către angajatori din alte ţări.

#00019

În cazul în care contractul individual de muncă a fost încheiat în Ungaria, între un cetăţean străin, în calitate de salariat, şi un angajator străin, părţile stabilind aplicabilitatea legii olandeze,

#00020

Având în vedere că litigiul dedus judecăţii priveşte un contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul pe teritoriu german, munca prestându-se de asemenea teritoriul german, în

Art. 3 [libertatea muncii]

(1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.
(2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice contract de munca incheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1)-(3) este nul de drept.

#00021

Neingradirea dreptului la munca implica libertatea muncii si stabilitatea in munca. In conditiile economiei de piata, dreptul la munca nu semnifica obligatia statului de a asigura locuri de munca tuturor

#00022

Statul garantează parţial dreptul la muncă, în sensul garantării libertăţii muncii şi stabilităţii muncii. Altminteri, obligaţia statului de a asigura un loc de muncă este numai una de diligenţă.

#00023

Dispoziţiile art. 3 din Codul muncii se referă la libertatea muncii, iar nu la dreptul la muncă, spre deosebire de dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie. Diferenţa dintre

#00024

Ca principiu al dreptului muncii, libertatea muncii are mai multe componente. Astfel, libertatea muncii implica libertatea persoanei de a-si exercita sau nu dreptul la munca, de a hotari unde, pentru

#00025

Libertatea muncii se exprimă sub forma unei opţiunii juridice între libertatea de a munci şi libertatea de a nu munci. La rândul ei, libertatea de a munci implică dreptul

#00026

Încalcă libertatea muncii, fiind prin urmare lovită de nulitate, clauza din contractul individual de muncă prin care se interzice salariatului să părăsească unitatea o anumită perioadă de timp, fără

#00027

Avand in vedere ca dreptul romanesc nu cunoaste institutia nulitatii de drept, textul art. 3 alin. (4), utilizand sintagma "nul de drept", consacra in realitate un caz de nulitate absoluta

Art. 4 [interzicerea muncii forţate]

(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber.
(3) Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de autorităţile publice:
a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;
b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;
c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii;
d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia.

#00028

Exprimarea utilizată de legiuitor la art. 4 alin. (2) din Codul muncii este criticabilă, în sensul că se înţelege că serviciul impus sub ameninţare nu viciază consimţământul, de

#00029

În accepţiunea art. 4 alin. (3) lit. d) din Codul muncii, sfera noţiunii de forţă majoră nu include şi cazul fortuit. Textul art. 4 alin. (3) lit. d) din Codul

#00030

În raport cu dispoziţiile Convenţiei O.I.M. nr. 29/1930 privind munca forţară sau obligatorie, prevederile art. 4 alin. (3) lit. d) din Codul muncii care definesc forţa majoră, nu includ foametea

#00031

Pentru caracterizarea unui eveniment ca forţă majoră trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ trei condiţii: să fie extern, să fie imprevizibil şi să fie invincibil. Nu sunt imprevizibile

Art. 5 [egalitatea de tratament]

(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, discriminare prin asociere, hărțuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricție sau preferință, întemeiat(ă) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane față de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (2), în afară de cazul în care acea prevedere, acțiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim, și dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporționale, adecvate și necesare.
(5) Hărțuirea constă în orice tip de comportament care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
(6) Discriminarea prin asociere constă din orice act sau faptă de discriminare săvârșit(ă) împotriva unei persoane care, deși nu face parte dintr-o categorie de persoane identificată potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2), este asociată sau prezumată a fi asociată cu una sau mai multe persoane aparținând unei astfel de categorii de persoane.
(7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o acţiune în justiţie cu privire la încălcarea drepturilor legale sau a principiului tratamentului egal şi al nediscriminării.
(8) Orice comportament care constă în a dispune, scris sau verbal, unei persoane să utilizeze o formă de discriminare, care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2), împotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare.
(9) Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restricția sau preferința în privința unui anumit loc de muncă în cazul în care, prin natura specifică a activității în cauză sau a condițiilor în care activitatea respectivă este realizată, există anumite cerințe profesionale esențiale și determinante, cu condiția ca scopul să fie legitim și cerințele proporționale.
(10) Orice tratament nefavorabil salariaţilor şi reprezentanţilor salariaţilor aplicat ca urmare a solicitării sau exercitării unuia dintre drepturile prevăzute la art. 39 alin. (1) este interzis.

#00032

RIL: Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 2, în dosarul nr. 24/2015, a stabilit că: “În aplicarea art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit.

#00033

CJUE. Discriminare pe motive de apartenenta religioasa. Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea

#00034

CJUE. Discriminare pe motive de apartenenta religioasa. Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea

#00035

CJUE. Discriminare pe motive de apartenenta religioasa sau convingeri. Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si

#00036

CJUE. Discriminare pe motive de handicap Directiva 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament Faptul ca salariatul se afla in situatie de incapacitate

#00037

Dispozitiile Codului muncii privitoare la egalitatea de tratament sunt in concordanta cu dispozitiile internationale in materie, fie ca vorbim despre dispozitii care se refera la egalitatea de remuneratie, fie ca

#00038

Directiva nr. 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de sanse si al egalitatii de tratament intre barbati si femei in materie de

#00039

In ceea ce priveste problema prevenirii si sanctionarii discriminarii in dreptul muncii, Codul muncii constituie reglementarea cadru, urmand ca alte acte normative in domeniu – Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind

#00040

Principiul egalităţii de tratament şi al interzicerii discriminării are patru componente. Prima componentă priveşte obligaţia legiuitorului de a asigura poziţia de egalitate juridică între angajatori şi salariaţi, în

#00041

Pentru toate tipurile de discriminare in raporturile juridice de munca, cu exceptia celei bazate pe sex/gen, autoritatea competenta sa constate contraventiile, stabilita prin OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea

Art. 6 [protecţia salariaţilor]

(1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.
(2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.
(3) Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.
(4) În cazul în care salariaţii, reprezentanţii salariaţilor sau membrii de sindicat înaintează angajatorului o plângere sau iniţiază proceduri în scopul asigurării respectării drepturilor prevăzute în prezenta lege, beneficiază de protecţie împotriva oricărui tratament advers din partea angajatorului.
(5) Salariatul care se consideră victima unui tratament advers din partea angajatorului în sensul alin. (4) se poate adresa instanţei de judecată competente cu o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare sau anularea situaţiei create ca urmare a tratamentului advers, cu prezentarea faptelor în baza cărora poate fi prezumată existenţa respectivului tratament.

#00050

Prevederile Codului muncii privind protectia sociala a salariatilor sunt in consonanta cu dispozitiile internationale in materie, cum ar fi: Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Declaratia

Art. 7 [libertatea de asociere]

Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale.

#00051

Libertatea de asociere a salariatilor si angajatorilor este consacrata si de prevederi internationale: Carta sociala europeana, Conventia OIM nr. 87/1948 privind libertatea sindicala si apararea dreptului sindical (ratificata prin Decretul

#00052

Chiar dacă sindicatele şi patronatele reprezintă formele principale de asociere a salariaţilor şi a angajatorilor, totuşi acestea nu sunt singurele, fiind aşadar posibile şi alte forme de asociere, în diverse

Art. 8 [consensualismul, buna-credinţă, informarea, consultarea]

(1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe.
(2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.

#00053

Nu mai putem vorbi despre principiul consesualismului in dreptul muncii, avand in vedere ca prin modificarea art. 16 C. muncii, forma scrisa a contractului individual de munca a devenit o

#00054

Cea mai importanta reglementare centrata pe chestiunea informarii si consultarii intre angajator si salariati este Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a salariatilor, reglementare care

#00055

Buna-credinţă este prezumată. Atunci când lipseşte buna-credinţă ne situăm pe tărâmul relei-credinţe, care poate fi rezultatul dolului, al violenţei, al fraudei la lege sau al abuzului de drept.

#00056

Din coroborarea dispoziţiilor art. 54 din Constituţie cu dispoziţiile art. 8 din Codul muncii rezultă că şi în sfera raporturilor juridice de muncă buna-credinţă operează ca o prezumţie legală relativă,

Art. 9 [libertatea muncii în străinătate]

Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte.

#00057

Ca principiu al dreptului la muncă, neîngrădirea dreptului la muncă presupune şi libertatea cetăţenilor români de a se încadra în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt

Art. 10 [definiţia legală a contractului individual de muncă]

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

#00058

Contractul individual de muncă este principala instituţie a dreptului muncii, căreia îi este consacrată aproximativ o treime din totalul reglementării: art. 10-107.

#00059

Definiţia legală a contractului individual de muncă are un caracter deficitar, întrucât în dreptul românesc termenii "contract" şi "convenţie" sunt sinonimi, astfel încât ar fi fost mai indicată formularea

#00060

Elementele esenţiale ale contractului individual de muncă sunt: prestarea muncii, salariul şi subordonarea salariatului faţă de angajator.

#00061

Dreptul Uniunii Europene opereaza cu notiunea de lucrator, a carei sfera de cuprindere este conturata in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Notiunea de lucrator include pe aceea de

#00062

Notiunea de lucrator, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 45 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE) – fostul art. 39 din Tratatul privind Comunitatea Europeana – referitor la libera

#00063

Contractul individual de munca este un contract intuitu personae pentru ambele parti. Adica, angajatorul incheie contractul in considerarea calitatilor personale ale salariatului, iar acesta din urma incheie contractul avand in

#00064

Întrucât contractul individual de muncă se încheie intuitu personae, adică având în vedere calităţile, aptitudinile şi pregătirea profesională a salariatului, eroarea asupra persoanei constituie viciu de consimţământ, atrăgând anulabilitatea

#00065

Contractul individual de muncă este un contract intuitu personae. Acest caracter există atât la momentul încheierii, cât şi la momentul executării lui. La momentul încheierii contractului această trăsătură rezultă

#00066

Contractul individual de muncă are caracter intuitu personae pentru ambele părţi contractante. Astfel, angajatorul încheie contractul având în vedere pregătirea, aptitudinile şi calităţile salariatului, ceea ce justifică posibilitatea anulării

#00067

Având în vedere caracterul intuitu personae al contractului individual de muncă, rezultă că salariatul nu poate să presteze munca prin intermediul sau cu ajutorul altei persoane, obligaţiile sale nu

Art. 11 [clauze prohibite]

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

#00122

Partile contractului individual de munca nu pot deroga de la structura-cadru a acestuia, astfel cum a fost stabilită prin Ordinul ministrului muncii şi solidaritatii sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea

Art. 12 [durata contractului individual de muncă]

(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.

#00123

Încheierea contractului individual de muncă pe durată determinată, în alte cazuri decât cele expres prevăzute de lege, nu atrage nulitatea totală a acestuia, ci doar nulitatea clauzei referitoare la

Art. 13 [capacitatea juridică a salariatului]

(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor care beneficiază de tutelă specială este interzisă.
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

#00124

Din punctul de vedere al vârstei minime de încadrare în muncă reglementările Codului muncii respectă reglementările internaţionale - Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare

#00125

Din caracterul intuitu personae al contractului individual de muncă, în sensul că munca nu se poate exercita prin reprezentant, rezultă că, în dreptul muncii capacitatea salariatului poate fi considerată

#00126

Având în vedere că în dreptul muncii capacitatea juridică începe de la aceeaşi vârstă - vârsta legală pentru încheierea contractului de muncă -, atât în privinţa dreptului la muncă

#00127

În dreptul muncii diviziunea capacităţii în capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu nu prezintă interes. Începând cu vârsta 16 ani persoana fizică dobândeşte capacitate deplină de a încheia

#00128

Având în vedere caracterul intuitu personae al contractului individual de muncă, în sensul că munca trebuie prestată personal de către salariat, în dreptul muncii nu este relevantă şi nici

#00129

În dreptul muncii capacitatea salariatului poate fi privită ca unică, neprezentând relevanţă scindarea ei în capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu.

#00130

În dreptul muncii nu prezintă interes scindarea capacităţii juridice în capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. De aceea, practic, în dreptul muncii capacitatea poate fi privită ca unică, începând

#00131

Acordul pentru incadrarea in munca a unui minor avand varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani trebuie sa provina de la ambii parinti. In cazul dezacordului parintilor, va decide autoritatea

#00132

Acordul pentru incheierea contractului individual de munca de catre minorul cu varsta intre 15 si 16 ani trebuie sa provina de la ambii parinti. In plus, acordul trebuie sa fie

#00133

Încuviinţarea pentru încheierea contractului individual de muncă de către minorul cu vârsta între 15 şi 16 ani, are caracter special, fiind necesar a fi exprimată ori de câte ori

Art. 14 [capacitatea juridică a angajatorului]

(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

#00156

Textul art. 14 alin. (2) din Codul muncii nu exclude aplicarea dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si la persoanele juridice, care reglementeaza

#00157

Definiţia angajatorului este prea largă, incluzând practic orice persoană fizică şi juridică. Astfel, referindu-se la persoana care poate angaja forţă de muncă în baza contractului individual de muncă, Codul a

#00158

In cazul in care calitatea de angajator apartine unei persoane juridice, contractul individual de munca se incheie de catre conducatorul acesteia sau, in mod exceptional, de catre organul colectiv de

#00159

Angajatorul persoană juridică va încheia contractul individual de muncă prin conducătorul său, care poate fi directorul, directorul general, patronul, preşedintele, puterea de a încheia astfel de contracte putând fi

#00160

Persoana juridica poate, in temeiul capacitatii de folosinta anticipate, reglementate de art. 33 din Decretul nr. 31/1954, sa incheie contracte de munca chiar inainte de dobandirea personalitatii juridice, daca acestea

#00161

Nu au calitatea de angajator, neputând aşadar încheia contracte de muncă în nume propriu, dezmembrămintele fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale (sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru etc.). Aceste dezemembrăminte

#00162

Consecinţa încălcării normelor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice, cu prilejul încheierii contractului individual de muncă, atrage sancţiunea nulităţii relative.

#00163

Persoana fizica dobandeste capacitatea de a incheia un contract individual de munca, in calitate de angajator, incepand cu varsta de 18 ani, adica de la data majoratului. Prin exceptie, are

#00164

In prezent, ca urmare a modificarii OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale prin OUG nr. 46/2011, nu mai exista

#00165

Intrucat dispozitiile art. 14 alin. (2) C. muncii au caracter imperativ, rezulta ca persoana juridica in curs de constituire nu poate incheia un contract individiual de munca cu o persoana

Art. 15 [cauza contractului de muncă]

Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.

#00167

Contractul individual de munca are ca obiect prestatiile partilor, adica prestarea muncii de catre salariat, respectiv plata salariului de catre angajator.

#00168

Întrucât contractul individual de muncă are caracter sinalagmatic, obiectul este complex, fiind alcătuit din două elemente indisolubil legate: prestarea muncii şi plata salariului. Lipsa oricăruia dintre cele două elemente

#00169

Pentru salariat cauza contractului individual de munca consta in obtinerea resurselor materiale necesare traiului, iar pentru angajator cauza consta, de regula, in obtinerea de profit.

#00170

Întrucât cauza într-un contract sinalagmatic constă în reprezentarea mintală a contraprestaţiei, în contractul individual de muncă scopul urmărit de angajator este prestarea muncii, iar scopul salariatului constă în primirea

#00171

Cauza contractului este dată de obiectivul urmărit de părţi, adică, în ceea ce-l priveşte pe salariat, în obţinerea unei resurse financiare, iar în ceea ce-l priveşte pe angajator, în

#00172

Este lovit de nulitate contractul individual de muncă al cărui obiect nu este determinat sau determinabil, cum ar fi, de exemplu, cazul în care contractul nu precizează funcţia pe care

#00173

Nu este posibila constatarea amiabila a nulitatii contractului individual de munca, in conformitate cu dispozitiile art. 57 alin. (6) C. muncii, in cazul prestarii unei activitati imorale sau ilicite.

Art. 151 [munca nedeclarată]

In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
d) primirea la munca a unui salariat cu depasirea duratei timpului de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 105 alin. (1) lit. c).

Art. 152 [munca subdeclarată]

În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale.

Art. 16 [forma contractului de munca]

(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
(11) Părţile pot opta să utilizeze la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată.
(12) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate ori a sigiliului electronic al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relaţiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.
(13) Contractele individuale de muncă şi actele adiţionale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, precum şi înscrisurile/documentele din domeniul relaţiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, şi ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, şi vor fi puse la dispoziţia organelor de control competente, la solicitarea acestora.
(14) Abrogat.
(15) Abrogat.
(16) Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă.
(17) La încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă, părţile trebuie să utilizeze acelaşi tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică, în condiţiile prezentei legi.
(18) Organele de control competente au obligaţia de a accepta, pentru verificare şi control, contractele individuale de muncă şi actele adiţionale, precum şi înscrisurile/documentele din domeniul relaţiilor de muncă/securităţii şi sănătăţii în muncă încheiate în format electronic, cu semnătura electronică, potrivit legii, fără a le solicita şi în format letric. La solicitarea acestora, documentele încheiate cu semnătura electronică pot fi transmise în format electronic şi anterior efectuării controlului.
(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.
(4) Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc.
(5) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
(6) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(7) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.

#00174

Eroarea ca viciu de consimtamant poate fi prezenta si la incheierea contractului individual de munca, de pilda, in cazul in care persoana care urmeaza a se angaja isi formeaza o

#00175

Suntem în prezenţa erorii ca viciu de consimţământ în cazul în care reprezentarea salariatului cu privire la clauzele esenţiale ale contractului individual de muncă - felul muncii, locul muncii,

#00176

La fel ca în dreptul comun, eroarea ca viciu de consimţământ va afecta contractul de muncă atunci când salariatul are o reprezentare atât de eronată cu privire la clauzele

#00177

Un exemplu de dol la incheierea contractului individual de munca il constituie cazul in care angajatorul il induce in eroare pe candidat in legatura cu conditiile de munca oferite.

#00178

Situaţie de dol la încheierea contractul individual de muncă este cazul în care salariatul prezintă la angajare acte false privind studiile sau calificarea profesională.

#00179

Violenţa, ca viciu de consimţământ la încheierea contractului individual de muncă, poate fi imaginată mai uşor sub forma violenţei morale, constând în ameninţarea unei persoane cu un rău pentru a

#00180

Definiţia dolului, ca viciu de consimţământ la încheierea contractului individual de muncă, nu prezintă particularităţi faţă de definiţia din dreptul civil. Pentru a fi viciu de consimţământ, dolul trebuie

#00181

Violenţa, ca viciu de consimţământ la încheierea contractului individual de muncă, prezintă o importanţă mai mult teoretică, având în vedere că, practic, nu se pot întâlni astfel de cazuri.

#00182

Având în vedere că respectarea formei scrise a contractului individual de muncă constituie o obligaţie pentru angajator, încălcarea sa poate atrage răspunderea disciplinară a salariatului vinovat.

#00183

Vechimea în muncă nu se confundă cu vechimea în specialitate. Astfel, în vreme ce vechimea în muncă constă în ansamblul perioadelor în care o persoană a prestat muncă în

Art. 161 [definitia locului de munca]

(1) In sensul art. 16 alin. (4), locul de munca reprezinta locul in care salariatul isi desfasoara activitatea, situat in perimetrul asigurat de angajator, persoana fizica sau juridica, la sediul principal sau la sucursale, reprezentante, agentii sau puncte de lucru care apartin acestuia.
(2) Copia contractului individual de munca se pastreaza la locul de munca definit conform alin. (1) pe suport hartie sau pe suport electronic, de catre persoana desemnata de angajator in acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidentialitatea datelor cu caracter personal.

Art. 17 [informarea cu privire la clauzele contractului de munca]

(1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
(2) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.
(3) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente:
a) identitatea partilor;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul şi metoda de plată;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate şi semnăturii electronice calificate;
p) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
q) suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.
(4) Elementele din informarea prevăzută la alin. (3) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepţia informaţiilor prevăzute la lit. m), o) şi p).
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
(6) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părți poate fi asistată de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este, conform propriei opțiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).
(7) Cu privire la informațiile furnizate, prealabil încheierii contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, inclusiv pe durata concilierii, între părți poate interveni un contract de confidențialitate.
(8) Inspecţia Muncii pune la dispoziţia angajaţilor şi a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, prin publicarea pe site-ul instituţiei.
(9) Toate informaţiile menţionate la art. 17 alin. (3) vor fi cuprinse în modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la alin. (8).

#00195

Dispozitiile art. 17-19 din Codul muncii transpun in dreptul intern dispozitiile Directivei nr. 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 referitoare la obligatia angajatorului de a-l informa pe salariat asupra conditiilor aplicabile

#00196

Domeniul de aplicare al dispoziţiilor din Codul muncii relative la obligaţia de informare este mai larg decât cel avut în vedere de Directiva Consiliului Comunităţilor Europene nr. 91/533/CEE din 14

#00197

Dispoziţiile Codului muncii privitoare la obligaţia de informare transpun în dreptul intern dispoziţiile Directivei Comunităţii Europene nr. 91/533 din 14 octombrie 1991 privind obligaţia angajatorului de a informa lucrătorul asupra

#00198

Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţia de informare în raport cu datele pe care le cunoaşte privind identitatea persoanei care doreşte să se angajeze. Prin urmare, dacă necunoaşterea atributelor de identificare

#00199

Întrucât nu se interzice expres, elementele care fac obiectul informării pot fi aduse la cunoştinţa salariatului şi prin indicarea textelor legale sau ale contractelor colective de muncă aplicabile, dar

#00200

Nu există obligaţia de informare, constând în indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil, în cazul în care angajatorul este persoană fizică. Soluţia decurge din dispoziţiile art. 11 din Legea

#00201

Nu se încheie act adiţional, întrucât nu este nevoie de acordul salariatului, în cazul modificării unilaterale a contractului de muncă, de exemplu, în cazul delegării sau detaşării.

#00202

Obligaţia informării salariatului, în conformitate cu art. 17 din Codul muncii, în legătură cu modificările preconizate ale contractului individual de muncă, nu există în cazul modificării unilaterale, cum ar

#00203

Art. 17 alin. (5) din Codul muncii nu se coreleaza cu textul alin. (3) lit. g) al aceluiasi articol. Astfel, nu se vede cum s-ar modifica prin act aditional data

#00204

Chiar daca legiuitorul nu a stabilit si în sarcina salariatului obligatia de a-l informa pe angajator in scris in legatura cu modificari in situatia sa personala, privitoare la nume, pregatire