CAPITOLUL 1 – Încheierea contractului individual de muncă

Art. 10 [definiţia legală a contractului individual de muncă]

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

#00064

Întrucât contractul individual de muncă se încheie intuitu personae, adică având în vedere calităţile, aptitudinile şi pregătirea profesională a salariatului, eroarea asupra persoanei constituie viciu de consimţământ, atrăgând anulabilitatea

#00065

Contractul individual de muncă este un contract intuitu personae. Acest caracter există atât la momentul încheierii, cât şi la momentul executării lui. La momentul încheierii contractului această trăsătură rezultă

#00066

Contractul individual de muncă are caracter intuitu personae pentru ambele părţi contractante. Astfel, angajatorul încheie contractul având în vedere pregătirea, aptitudinile şi calităţile salariatului, ceea ce justifică posibilitatea anulării

#00067

Având în vedere caracterul intuitu personae al contractului individual de muncă, rezultă că salariatul nu poate să presteze munca prin intermediul sau cu ajutorul altei persoane, obligaţiile sale nu

#00068

Contractul individual de muncă are un caracter personal, intuitu personae, atât în considerarea pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale persoanei care urmează a se încadra în muncă, cât şi în considerarea persoanei angajatorului şi a condiţiilor de muncă oferite de acesta. Tot pe marginea caraterului intuitu personae al acestuia se mai poate preciza că nu este admisbilă transmiterea sa pe cale succesorală şi nici exercitarea de către salariat a atribuţiilor prin alte persoane sau cu sprijinul altor persoane. [Marinela Cioroabă] [/pp-restrict-content]

#00069

Chiar daca, in definirea contractului individual de munca, legiuitorul nu a utilizat termenul "subordonare", preferand termenul "autoritate", nu s-a realizat o modificare de conceptie. Termenul "autoritate" desemnaza puterea, dreptul de

#00070

Subordonarea salariatului fata de angajator presupune dreptul angajatorului de a da ordine si dispozitii executorii, dreptul de a controla munca salariatului, precum si dreptul de a-l sanctiona disciplinar.

#00071

Subordonarea, ca element al contractului individual de muncă, poate fi atât juridică, în sensul existenţei autorităţii, puterii angajatorului de a direcţiona activitatea salariatului, de a-l controla şi de a-l

#00072

La baza relaţiei de subordonare se află prerogativa de direcţie a angajatorului, în temeiul căreia acesta poate da dispoziţii obligatorii salariatului, precum şi prerogativa de control, în temeiul căreia, angajatorul

#00073

La momentul incheierii contractului individual de munca, partile se afla pe pozitie de egalitate juridica; insa, dupa acest moment, situatia se schimba, in sensul ca salariatul se subordoneaza angajatorului, care

Art. 11 [clauze prohibite]

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

Art. 12 [durata contractului individual de muncă]

(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.

Art. 13 [capacitatea juridică a salariatului]

(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor care beneficiază de tutelă specială este interzisă.
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

#00134

Spre deosebire de vechea reglementare, care permitea numai contractele de muncă pe durată determinată, sub imperiul actualei reglementări minorul având vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani poate încheia deopotrivă

#00135

Avand in vedere ca parintii hotarasc impreuna in tot ceea ce priveste persoana minorului, acordul la care se refera art. 13 alin. (2) din Codul muncii trebuie sa provina de

#00136

Începând cu vârsta de 16 ani persoana fizică dispune de capacitate deplină de a încheia un contract de muncă. Între 15 şi 16 ani, persoana fizică are o capacitate

#00137

Acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai minorului la încheierea contractului de muncă de către acesta trebuie să fie prealabil ori concomitent încheierii contractului. Totodată, acordul trebuie să fie

#00138

Prin legi speciale sunt reglementate incompatibilitati de a incheia contracte de munca. Astfel, o serie de incompatibilitati se intemeiaza pe cerinta ocrotirii sanatatii salariatilor (cum ar fi interdictia angajarii femeilor

#00139

Derogări de la regula privind capacitatea persoanei fizice de a încheia un contract individual de muncă sunt conţinute în legi speciale, reprezentând incompatibilităţi stabilite expres şi restrictiv în interesul

#00140

Pot genera incompatibilităţi la încheierea contractului individual de muncă, în pofida existenţei capacităţii depline de a încheia contractul, situaţii legate de protecţia femeilor şi a tinerilor, cum ar fi

#00141

Prin legi speciale sunt instituite incompatibilităţi la încheierea contractului individual de muncă de către persoana fizică, în calitate de salariat. Incompatibilităţile pot avea ca scop fie ocrotirea persoanei, fie

#00142

Chiar daca nu putem vorbi despre o incompatibilitate intre calitatea de lider de sindicat si calitatea de salariat la angajatorul la care este constituit sindicatul, totusi un astfel de cumul

#00143

Dispoziţiile legale care instituie incompatibilităţi se întemeiază pe raţiuni diferite, legate de protecţia tinerilor şi a femeilor, vârstă, apărarea intereselor generale, a siguranţei naţionale, aplicarea unor sancţiuni penale, specificul funcţiei

Art. 14 [capacitatea juridică a angajatorului]

(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.

#00165

Intrucat dispozitiile art. 14 alin. (2) Codul muncii au caracter imperativ, rezulta ca persoana juridica in curs de constituire nu poate incheia un contract individiual de munca cu o persoana

#00166

Din dispozitiile art. 206 C. civ. rezulta ca principiul specialitatii capacitatii de folosinta este incident numai in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ. Prin urmare, incheierea contractelor de munca de

Art. 15 [cauza contractului de muncă]

Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.

Art. 151 [munca nedeclarată]

In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
d) primirea la munca a unui salariat cu depasirea duratei timpului de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 105 alin. (1) lit. c).

Art. 152 [munca subdeclarată]

În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale.

Art. 16 [forma contractului de munca]

(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
(11) Părţile pot opta să utilizeze la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată.
(12) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate ori a sigiliului electronic al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relaţiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.
(13) Contractele individuale de muncă şi actele adiţionale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, precum şi înscrisurile/documentele din domeniul relaţiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, şi ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, şi vor fi puse la dispoziţia organelor de control competente, la solicitarea acestora.
(14) Abrogat.
(15) Abrogat.
(16) Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă.
(17) La încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă, părţile trebuie să utilizeze acelaşi tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică, în condiţiile prezentei legi.
(18) Organele de control competente au obligaţia de a accepta, pentru verificare şi control, contractele individuale de muncă şi actele adiţionale, precum şi înscrisurile/documentele din domeniul relaţiilor de muncă/securităţii şi sănătăţii în muncă încheiate în format electronic, cu semnătura electronică, potrivit legii, fără a le solicita şi în format letric. La solicitarea acestora, documentele încheiate cu semnătura electronică pot fi transmise în format electronic şi anterior efectuării controlului.
(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.
(4) Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc.
(5) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
(6) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(7) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.

#00182

Având în vedere că respectarea formei scrise a contractului individual de muncă constituie o obligaţie pentru angajator, încălcarea sa poate atrage răspunderea disciplinară a salariatului vinovat.

#00183

Vechimea în muncă nu se confundă cu vechimea în specialitate. Astfel, în vreme ce vechimea în muncă constă în ansamblul perioadelor în care o persoană a prestat muncă în

#00184

Obligaţia legală a încheierii în formă scrisă a contractului individual de muncă, sub sancţiunea stipulată de art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii (înlocuit prin art. 260 alin. (1) lit. e) ca urmare a republicării Codului muncii în anul 2011 prin Legea nr. 40/2011), nu aduce atingere principiului

#00185

Nu trebuie sa imbrace forma scrisa ad validitatem actele unilaterale de constatare ale angajatorului, cum ar fi cele prin care acesta constata incetarea de drept a contractului de munca sau

#00186

Contractul individual de muncă în formă scrisă este necesar să conţină cel puţin dispoziţiile prevăzute de modelul-cadru conţinut în Ordinul ministrului muncii şi

#00187

Eroarea ca viciu de consimţământ se manifestă fie sub forma de error in substantiam, fie sub forma de error in personam. Ca error in substantiam poate fi menţionat cazul când

#00188

Ca urmare a modificarii Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, forma scrisa a contractului individual de munca reprezinta o conditie de validitate a acestuia, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta

#00189

Intrucat contractul individual de munca are caracter intuitu personae, in cazul in care nu se respecta forma scrisa (ceruta de lege ad validitatem) la incheierea acestuia, nu este admisibila actiunea

#00190

Drept consecinta a modificarii Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, forma scrisa a contractului individual de munca reprezinta o cerinta ad validitatem, aplicabila tuturor tipurilor de contracte de munca: pe

#00191

Avand in vedere necesitatea formei scrise ad validitatem a contractului individual de munca, rezulta ca si actele de modificare a acestui contract, unilaterale sau bilaterale, trebuie sa imbrace forma scrisa

Art. 161 [definitia locului de munca]

(1) In sensul art. 16 alin. (4), locul de munca reprezinta locul in care salariatul isi desfasoara activitatea, situat in perimetrul asigurat de angajator, persoana fizica sau juridica, la sediul principal sau la sucursale, reprezentante, agentii sau puncte de lucru care apartin acestuia.
(2) Copia contractului individual de munca se pastreaza la locul de munca definit conform alin. (1) pe suport hartie sau pe suport electronic, de catre persoana desemnata de angajator in acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidentialitatea datelor cu caracter personal.

Art. 17 [informarea cu privire la clauzele contractului de munca]

(1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.
(2) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.
(3) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente:
a) identitatea partilor;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul şi metoda de plată;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate şi semnăturii electronice calificate;
p) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
q) suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.
(4) Elementele din informarea prevăzută la alin. (3) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepţia informaţiilor prevăzute la lit. m), o) şi p).
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
(6) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părți poate fi asistată de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este, conform propriei opțiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).
(7) Cu privire la informațiile furnizate, prealabil încheierii contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, inclusiv pe durata concilierii, între părți poate interveni un contract de confidențialitate.
(8) Inspecţia Muncii pune la dispoziţia angajaţilor şi a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, prin publicarea pe site-ul instituţiei.
(9) Toate informaţiile menţionate la art. 17 alin. (3) vor fi cuprinse în modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la alin. (8).

#00197

Dispoziţiile Codului muncii privitoare la obligaţia de informare transpun în dreptul intern dispoziţiile Directivei Comunităţii Europene nr. 91/533 din 14 octombrie 1991 privind obligaţia angajatorului de a informa lucrătorul asupra

#00198

Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţia de informare în raport cu datele pe care le cunoaşte privind identitatea persoanei care doreşte să se angajeze. Prin urmare, dacă necunoaşterea atributelor de identificare

#00199

Întrucât nu se interzice expres, elementele care fac obiectul informării pot fi aduse la cunoştinţa salariatului şi prin indicarea textelor legale sau ale contractelor colective de muncă aplicabile, dar

#00200

Nu există obligaţia de informare, constând în indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil, în cazul în care angajatorul este persoană fizică. Soluţia decurge din dispoziţiile art. 11 din Legea

#00201

Nu se încheie act adiţional, întrucât nu este nevoie de acordul salariatului, în cazul modificării unilaterale a contractului de muncă, de exemplu, în cazul delegării sau detaşării.

#00202

Obligaţia informării salariatului, în conformitate cu art. 17 din Codul muncii (modificat prin Legea nr. 283/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.010, în data de 17 octombrie 2022), în legătură cu modificările preconizate ale contractului individual de muncă, nu există în cazul modificării unilaterale, cum ar

#00203

Art. 17 alin. (5) din Codul muncii nu se coreleaza cu textul alin. (3) lit. g) al aceluiasi articol. Astfel, nu se vede cum s-ar modifica prin act aditional data

#00204

Chiar daca legiuitorul nu a stabilit si în sarcina salariatului obligatia de a-l informa pe angajator in scris in legatura cu modificari in situatia sa personala, privitoare la nume, pregatire

#00205

Având în vedere dispoziţiile art. 8 din Codul muncii, care consacră principiul bunei-credinţe, precum şi dispoziţiile art. 39 alin. (2) din acelaşi cod, care consacră obligaţia de fidelitate a

#00206

Felul muncii este dat de ocupatie, care semnifica functia sau meseria salariatului, conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania. Ocupatia poate coincide sau nu cu profesia salariatului, care consta in specialitatea detinuta,

Art. 18 [informarea salariatului care va lucra în strainatate]

(1) In cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii referitoare la:
a) ţara sau ţările, precum şi durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala;
g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(3) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate.

Art. 19 [efectele omisiunii de informare]

(1) În situaţia în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecţia Muncii.
(2) În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecţie proprii, salariatul se adresează acestora.
(3) În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de informare prevăzută la art. 17, 18, 105 şi 242, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanţa de judecată competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligaţiei de informare.

Art. 20 [clauzele speciale ale contractului individual de muncă]

(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.

#00250

Clauza de conştiinţă este o clauză prin care părţile contractului individual de muncă se înţeleg asupra condiţiilor în care salariatul poate refuza, fără a fi sancţionat disciplinar, îndeplinirea unei

#00251

Clauza de conştiinţă permite salariatului să refuze, fără a fi sancţionat disciplinar, executarea unui ordin legal de serviciu, care contravine conştiinţei sale. Motivele apte să permită refuzul salariatului trebuie

#00252

Refuzul de a executa un ordin de serviciu, în temeiul clauzei de conştiinţă, poate viza numai un ordin legal emis. În privinţa ordinelor ilegale, salariatul nu are nevoie de

#00253

Prin clauza de stabilitate angajatorul garantează salariatului menţinerea postului acestuia o perioadă certă de timp. Stabilitatea pe care o garantează angajatorul este relativă, în sensul că abţinerea de la concediere

#00254

Clauza de stabilitate asigură salariatului menţinerea contractului individual de muncă o anumită perioadă de timp. Cu alte cuvinte, pe durata stabilită prin clauza de stabilitate, angajatorul nu poate dispune

#00255

Clauza de stabilitate restrânge dreptul angajatorului de a dispune concedierea salariatului, urmând ca în cazul nerespectării acestei clauze, angajatorul să plătească salariatului o anumită indemnizaţie.

#00256

Prin clauza de stabilitate angajatorul îşi asumă obligaţia de a menţine postul salariatului o anumită perioadă de timp. Prin urmare, pentru perioada fixată angajatorul

#00257

Clauza de prelungire este acea clauza prin care se stabileste obligatia incheierii unui nou contract de munca, pe durata determinata sau nedeterminata, la data implinirii termenului pentru care se incheiase

#00258

Clauza de prelungire este acea clauză inserată într-un contract individual de muncă pe durată determinată, prin care părţile convin anticipat asupra prelungirii contractului de muncă după data expirării lui.

#00259

Clauza de prelungire conţine obligaţia angajatorului de a încheia un nou contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, la încetarea actualului contract de muncă pe durată determinată şi are

Art. 21 [clauza de neconcurenţă]

(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.

#00307

Având în vedere principiul relativităţii efectelor contractului, clauza de neconcurenţă nu produce efecte asupra rudelor şi afinilor salariaţilor. De asemenea, având în vedere caracterul intuitu personae al contractului individual

#00308

Art. 21 din Codul muncii nu condiţionează limitarea activităţii profesionale a salariatului de aptitudinea de a produce prejudicii angajatorului. Prin urmare, activităţile menţionate în clauza de neconcurenţă sunt interzise

#00309

Pentru eficacitatea clauzei de neconcurenţă nu este necesar ca activitatea salariatului să aducă prejudicii angajatorului, având în vedere că scopul acesteia este preponderent preventiv, iar nu reparator.

#00310

Se susţine că nu poate opera o clauză de neconcurenţă decât în cazul agenţilor economici, iar nu şi al entităţilor non-profit, cum ar fi o instituţie de învăţământ, întrucât

#00311

Clauza de neconcurenţă nu interesează decât angajatorii comercianţi. În cazul asociaţiilor şi fundaţiilor non-profit, activitatea salariaţilor care ar putea fi considerată concurenţială nu le poate aduce prejudici, având în

#00312

În cazul trecerii salariatului la un alt angajator prin acordul tuturor celor trei părți (convenție tripartită), nu se poate considera că acesta şi-a încălcat obligaţia de neconcurenţă, având în vedere că angajatorul de la care s-a efectuat transferul şi-a dat acordul

#00313

Avand in vedere ca indemnizatia de neconcurenta nu are o natura salariala, fostului salariat nu ii incumba obligatia de a plati contributiile sociale prevazute de lege.

#00314

Faţă de modificarea substanţială a regimului juridic al clauzei de neconcurenţă, prin O.U.G. nr. 65/2005, se pune problema soluţiei aplicabile în ipoteza tranzitorie a clauzei de neconcurenţă convenite înainte de

#00315

Clauza de neconcurenta nu poate interzice salariatului prestarea oricarei activitati in favoarea unor terti, ci trebuie sa circumscrie si activitatile, nu numai tertii.

#00316

Nu contrazice dispozitiile art. 21 Codul muncii clauza de neconcurenta prin care se interzice salariatului prestarea anumitor activitati, dupa incetarea contractului de munca, la toti angajatorii care se afla in

Art. 22 [prelungirea efectelor clauzei de neconcurenta]

(1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) si i), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Art. 23 [limitările clauzei de neconcurenţă]

(1) Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă.

Art. 25 [clauza de mobilitate]

(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

#00363

Inserarea unei clauze de mobilitate în cuprinsul contractului individual de muncă are drept consecinţă delegări frecvente ale salariatului şi chiar detaşarea lui.

#00364

Clauza de mobilitate trebuie sa cuprinda, pe langa mentionarea unitatilor, subunitatilor, localitatilor in care se va face deplasarea salariatului, si precizarea naturii si cuantumului prestatiilor suplimentare de care va beneficia

#00365

Având în vedere principiile constituţionale al libertăţii şi alegerii domiciliului şi al inviolabilităţii domiciliului, precum şi dispoziţiile similare din Convenţia europeană pentru protejarea drepturilor omului, rezultă că angajatorul nu

#00366

Clauza de mobilitate este ineficientă în privinţa salariatului ales în organul de conducere al sindicatului, mai ales că, potrivit dispoziţiilor legale, contractul indivdual de muncă al acestuia se suspendă.

#00367

Angajatorul este îndrituit să schimbe în mod unilateral locul muncii salariatului, în temeiul clauzei de mobilitate. În realitate, clauza de mobilitate îl obligă pe salariat să presteze munca în

Art. 26 [clauza de confidenţialitate]

(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

#00378

Obligaţia de confidenţialitate poate face obiectul şi unor înţelegeri anterioare contractului individual de muncă. Din punctul de vedere al naturii lor juridice, aceste înţelegeri sunt contracte civile, având în

#00379

Nu operează clauza de confidenţialitate în privinţa informaţiilor referitoare la desfăşurarea de către angajator a unei activităţi ilicite.

#00380

Refuzul salariatului de a încheia un act adiţional la contractul individual de muncă privitor la obligaţia de confidenţialitate poate atrage desfacerea contractului de muncă pentru necorespundere profesională, ca urmare

#00381

Obligaţia de confidenţialitate, stabilită prin intermediul clauzei de confidenţialitate, trebuie respectată nu numai în raport cu persoane străine, dar şi în raport cu alţi salariaţi ai aceluiaşi angajator.

#00382

Clauza de confidenţialitate îşi produce efectele şi în cazul în care contractul individual de muncă este suspendat.

#00383

Deşi Codul muncii reglementează numai clauza de confidenţialitate în favoarea angajatorului, nu există nici un impediment împotriva inserării unei astfel de clauze în favoarea salariatului, clauză care să privească

#00384

Obligaţia de confidenţialitate născută din clauza de confidenţialitate incumbă ambelor părţi ale contractului individual de muncă.

#00385

Distinct de obligaţia de a plăti daune-interese pentru paguba dovedită de angajator, salariatul care încalcă obligaţia de confidenţialitate este susceptibil să răspundă şi disciplinar.

#00386

Deşi art. 26 alin. (2) din Codul muncii se referă numai la daune-interese, drept consecinţă a încălcării clauzei de confidenţialitate, poate opera şi răspunderea disciplinară a salariatului, în cazul

#00387

Răspunderea disciplinară a salariatului pentru încălcarea clauzei de confidenţialitate nu operează în cazul în care salariatul divulgă informaţii care dovedesc săvârşirea de către angajator a unor fapte ilicite, cum ar