CAPITOLUL 3 – Răspunderea patrimonială

Art. 253 [raspunderea angajatorului; actiunea in regres]

(1) Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
(2) In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente.
(3) Angajatorul care a platit despagubirea isi va recupera suma aferenta de la salariatul vinovat de producerea pagubei, in conditiile art. 254 si urmatoarele.

#02287

Salariatul concediat nelegal este îndreptăţit să obţină repararea prejudiciului moral pe care l-a suferit. Astfel, în speţă, se cuvine salariatului reintegrat în funcţie, suma de 10.000 de euro, ca echivalent

#02288

Avand in vedere ca a fost anulata decizia angajatorului prin care salariatul a fost sanctionat disciplinar cu retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea,

#02289

Răspunderea patrimonială a angajatorului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

#02290

In conformitate cu dispozitiile art. 46 din Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii (Legea nr. 90/1996 a fost intre timp abrogata prin Legea nr. 319/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea

#02291

Acţiunea în repararea pagubei pricinuite prin accidente de muncă este subsidiară şi complementară faţă de repararea prejudiciului prin indemnizaţiile acordate de asigurările sociale de stat. Poate introduce acţiunea fie

#02292

Deşi cazurile de accidente de muncă şi boli profesionale sunt cazuri tipice pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului, totuşi răspunderea angajatorului va fi una subsidiară şi complementară faţă de prestaţiile

#02293

Pentru daunele suferite, salariatul victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale se va adresa in primul rand asigurarilor sociale. Numai in masura in care acestea nu

#02294

Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 253 C. muncii in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz

#02295

Salariatul delegat care a fost victimă a unui accident de muncă sau care a contractat o boală profesională se va putea îndrepta pentru despăgubiri împotriva angajatorului care l-a delegat.

#02296

In ceea ce priveste raspunderea utilizatorului fata de salariatul temporar pentru prejudiciile produse acestuia in timpul indeplinirii misiunii, avand in vedere inexistenta unor raporturi contractuale intre acestia, urmeaza a fi

Art. 254 [raspunderea salariatului]

(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

#02339

Prejudiciul susceptibil a fi reparat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie real, cert, cauzat direct angajatorului, material şi să nu fi fost reparat la momentul solicitării de către angajator

#02340

Condiţiile de fond ale răspunderii patrimoniale sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a autorului daunei, fapta ilicită şi personală a salariatului, aflată în legătură cu munca sa, prejudiciul, raportul

#02341

Partile contractului individual de munca se pot intelege atat in ceea ce priveste intinderea despagubirii, cat si in ceea ce priveste modalitatea de reparare a pagubei. O alta modalitate nelitigioasa

#02342

Răspunderea salariatului nu se mai poate stabili pe cale unilaterală de către angajator, prin emiterea unei decizii de imputare, ci, dacă părţile nu se înţeleg, prin intermediul instanţei judecătoreşti.

#02343

Din textul art. 254 alin. (2) C. muncii rezulta ca salariatii vor fi exonerati de raspundere nu numai in caz de forta majora, ci si in ipoteza cazului fortuit, precum

#02344

Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

#02345

Nu se aplica dispozitiile raspunderii civile contractuale in cazul in care prejudiciul a fost produs de salariat printr-o fapta cu caracter infractional. In acest caz, ca si in situatia in

#02346

Atunci când salariatul a produs angajatorului un prejudiciu printr-o faptă care constituie infracţiune, urmează a se aplica regulile răspunderii civile delictuale.

#02347

Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 254 C. muncii, in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz

#02348

În cazul în care fapta prejudiciabilă generatoare de daune morale, săvârşită de salariat, este infracţiune, salariatul va răspunde faţă de angajator în temeiul regulilor şi principiilor dreptului comun.

Art. 255 [divizibilitatea raspunderii salariatilor]

(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.
(2) Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.

#02551

Desi, de regula, raspunderea salariatilor este conjuncta, totusi, exista reglementari speciale care consacra raspunderea solidara, Astfel, in temeiul Legii nr. 22/1969, va raspunde solidar cu gestionarul salariatul care se face

#02552

In cazul gestionarilor, vorbim despre o raspundere colectiva, care este tot o forma de raspundere conjuncta. Daca manevrarea marfurilor este colectiva sau se face in schimburi intre care nu are

#02553

Salariatul răspunde patrimonial în temeiul dispoziţiilor din Codul muncii chiar pentru cea mai uşoară culpă, fiind lipsită aşadar de relevanţă distincţia dintre formele vinovăţiei. Totuşi, gradul de vinovăţie este

#02554

În cazul angajatorului persoană juridică nu este de conceput situaţia unei culpe comune între salariat şi angajator, având în vedere că fapta angajatorului este, în ultimă instanţă, fapta altui

#02555

Intrucat, ca regula, raspunderea salariatilor nu este solidara, atata vreme cat angajatorul a cerut obligarea solidara a salariatilor la repararea prejudiciului, cererea acestuia trebuie respinsa.

#02556

Expertul are competenta de a verifica modul de realizare a unor operatiuni financiar-contabile, iar nu de a analiza indeplinirea atributiilor din fisa postului. Aceasta analiza este exclusiv atributul instantei de

Art. 256 [restituirea sumelor nedatorate şi bunurilor necuvenite]

(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.

#02557

Este neintemeiata cererea fostului angajator, formulata impotriva fostului salariat, de restituire a sumei de 7.600 lei, in temeiul art. 256 alin. (1) C. muncii. Astfel, angajatorul pretinde ca a platit

#02558

Chiar daca textul art. 256 C. muncii nu trimite la normele si principiile dreptului civil, astfel cum o fac art. 253 si art. 254 C. muncii, pentru identitate de ratiune

#02559

Obligaţia de restituire se supune principiilor civile de drept comun, în măsura în care prin Codul muncii nu se dispune altfel.

#02560

Neimplicand vinovatia salariatului, obligatia de restituire instituita de art. 256 C. muncii nu atrage raspunderea patrimoniala a salariatului.

#02561

Spre deosebire de răspunderea patrimonială a salariatului, care presupune culpa acestuia, obligaţiei de restituire îi este specific caracterul neculpabil al naşterii sale.

#02562

Obligatia de restituire reglementata de art. 256 C. muncii nu reprezinta o forma a raspunderii patrimoniale a salariatului, ci se intemeiaza pe plata lucrului nedatorat, pe imbogatirea fara justa cauza.

#02563

Obligaţia de restituire a sumelor necuvenite se fundamentează pe instituţia plăţii nedatorate, în vreme ce obligaţia de restituire a bunurilor necuvenite sau a contravalorii serviciilor primite necuvenit se întemeiază

#02564

Sunt incidente dispozitiile art. 256 C. muncii privind obligatia de restituire a salariatului numai in cazul in care predarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor, s-au aflat in legatura cu munca salariatului.

#02565

Se supune dispozitiilor art. 256 C. muncii numai obligatia de restituire a bunurilor, respectiv a contravalorii serviciilor prestate aflate in legatura cu munca.

#02566

Dispoziţiile Codului muncii privitoare la obligaţia de restituire sunt incidente numai în cazul în care sumele, bunurile sau serviciile de care a beneficiat necuvenit salariatul se întemeiază pe relaţia

Art. 257 [reţinerile din salariu]

(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.

#02578

Nu este legală obligarea fostului salariat la repararea prejudiciului cauzat angajatorului sub forma plăţii unor rate lunare, având în vedere dacă, pe de o parte, nu s-a făcut dovada că

#02579

Din dispozitiile art. 257 C. muncii rezulta ca in dreptul muncii regula este repararea prin echivalent a prejudiciului, spre deosebire de dreptul comun unde opereaza regula repararii in natura a

#02580

Din corelarea dispozitiilor art. 257 cu dispozitiile art. 160 C. muncii rezulta ca retinerile din salariu la care se refera art. 257 se raporteaza la toate drepturile salariale, adica salariul

#02581

Avand in vedere exprimarea legiuitorului, se poate deduce ca procentul de retinere se raporteaza la salariul net, alcatuit din salariul de baza, sporuri, adaosuri si indemnizatii. Prin urmare, alte sume

#02582

Retinerea din salariu reglementata de art. 257 C. muncii este o forma de compensatie legala, ce implica anumite particularitati in raport cu compensatia reglementata de Codul civil. Astfel, o prima

#02583

In cazul transmiterii titlului executoriu noului angajator, in conditiile art. 258 alin. (1) C. muncii, plafonul maxim pentru retinerile cu acest titlu este de jumatate din salariul net, valabil pentru

#02584

Sumele datorate de salariat pot fi achitate şi de o terţă persoană, cu titlu oneros sau ca o gratificaţie pentru salariat, însă numai în cazul în care există o

#02585

Poate fi pusă în executare prin reţineri din salariu hotărârea judecătorească în forma comunicată, nefiind necesară îndeplinirea formalităţii legalizării.

Art. 258 [reţinerile după încetarea contractului de muncă]

(1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.

#02586

Executarea silita reglementata de art. 258 alin. (1) C. muncii este o poprire simplificata, avand ca parti: angajatorul initial (creditorul), angajatorul subsecvent (tertul poprit) si salariatul (debitorul). Spre deosebire de

#02587

In afara situatiilor prevazute de art. 258 alin. (2) si art. 259 C. muncii, cand este posibila urmarirea silita asupra bunurilor salariatului, in conditiile Codului de procedura civila, mai poate

#02588

Daca in temeiul art. 258 alin. (2) C. muncii fostul angajator porneste executarea silita impotriva fostului salariat, in conditiile Codului de procedura civila, iar salariatul se incadreaza la un alt

#02589

Noul angajator caruia i s-a transmis titlul executoriu nu poate refuza retinerile din salariul debitorului, titlul executoriu fiindu-i opozabil ca urmare a dispozitiilor art. 258 alin. (1) C. muncii. Daca

Art. 259 [executarea silită de drept comun]

În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.

#02590

In legatura cu art. 259 C. muncii se pot pune in discutie doua interpretari. Intr-o prima interpretare, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc, in conditiile Codului de procedura civila, chiar

#02591

Recurgerea la executarea silita in temeiul art. 259 C. muncii nu se poate efectua decat dupa expirarea termenului de trei ani de la data la care s-a efectuat prima rata

#02592

Angajatorul se va putea adresa executorului judecătoresc, în condiţiile Codului de procedură civilă numai după trecerea termenului de trei ani de la data la care s-a efectuat prima rată

#02593

Aplicarea dispozitiilor art. 259 C. muncii, cu efectul amanarii timp de trei ani a pornirii executarii silite potrivit Codului de procedura civila, este obligatorie pentru angajator, chiar daca se poate

#02594

Ca regulă, angajatorul trebuie să aştepte expirarea termenului de trei ani pentru a recurge la calea executării silite în condiţiile Codului de procedură civilă. Totuşi, în cazul în care

#02595

Având în vedere că în termenul de trei ani de reţineri lunare nu se aplică procedura dreptului comun al executării silite, precum şi specificul instituţiilor, în acest interval nu

#02596

Pe durata termenului de trei ani, angajatorul nu poate recurge la măsurile asigurătorii, reglementate de Codul de procedură civilă.

#02597

Pe durata termenului de trei ani, datorită caracterului său de protecţie, nu este posibilă luarea unor măsuri asigurătorii cu privire la alte bunuri ale salariatului, cum ar fi sechestrul

#02598

După expirarea termenului de trei ani de reţineri lunare din salariu, angajatorul va beneficia de un nou termen de trei ani, pentru a se putea adresa executorului judecătoresc cu

#02599

Dispozitiile art. 259 C. muncii, fata de caracterul lor favorabil, urmeaza a fi aplicabile si in privinta salariatilor militari.