CAPITOLUL 3 – Răspunderea patrimonială

Art. 253 [raspunderea angajatorului; actiunea in regres]

(1) Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
(2) In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente.
(3) Angajatorul care a platit despagubirea isi va recupera suma aferenta de la salariatul vinovat de producerea pagubei, in conditiile art. 254 si urmatoarele.

#02307

Evaluarea pagubei se poate efectua în trei modalităţi: pe cale judecătorească (evaluare judiciară), prin lege (evaluare legală) şi prin acordul părţilor (evaluare convenţională).

#02308

Având în vedere că sunt aplicabile regulile răspunderii civile contractuale, creditorul este îndreptăţit să obţină şi dobânzi, pe lângă creanţa propriu-zisă. De asemenea, pentru aceleaşi motive, poate fi cerută

#02309

Salariatul este îndreptăţit să pretindă de la angajatorul care l-a păgubit nu numai creanţa propriu-zisă privitoare la despăgubiri, ci şi dobânzi. De asemenea, este admisibilă şi actualizarea creanţei în

#02310

In cazul prejudiciului constand in neplata unor drepturi banesti cuvenite salariatului, angajatorul datoreaza dobanda, care, in conformitate cu dispozitiile art. 1088 C. civ., incepe sa curga de la data introducerii

#02311

S-a stabilit in practica judecatoreasca, iar solutia este de actualitate, ca angajatorul care datoreaza salariul trebuie sa achite si dobanda legala, in conformitate cu dispozitiile art. 1088 C. civ., acestea

#02312

Este admisibilă clauza penală inserată în contractul individual de muncă numai în ceea ce priveşte răspunderea angajatorului. Instanţa poate reduce clauza penală stipulată în favoarea salariatului, în cazul în

#02313

Este admisibilă inserarea unor clauze penale privitoare la răspunderea angajatorului.

#02314

Avand in vedere referirea pe care o face chiar art. 253 C. muncii la intelegerea partilor, este admisibila si clauza penala ce permite partilor sa stabileasca anticipat cuantumul prejudiciului.

#02315

Sunt admisibile clauzele de exonerare, de limitare sau de agravare a răspunderii.

#02316

Intrucat textul art. 253 C. muncii trimite la regulile raspunderii contractuale, rezulta ca si in privinta cauzelor de neraspundere se vor aplica tot regulile legislatiei civile. Prin urmare, infirmitatea nu

Art. 254 [raspunderea salariatului]

(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

#02358

Răspunderea patrimonială de dreptul muncii este întotdeauna o răspundere pentru fapta proprie.

#02359

De regulă, răspunderea patrimonială este individuală, iar nu solidară. Prin excepţie, se poate exemplifica cazul stipulat de art. 28 din Legea nr. 22/1969.

#02360

De regulă, răspunderea patrimonială a salariaţilor nu este solidară. Prin excepţie, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 22/1969, răspunde solidar cu gestionarul care a produs paguba, şi salariatul căruia îi

#02361

Este posibil cumulul răspunderii patrimoniale a salariatului cu alte forme de răspundere juridică. Astfel, în cazul în care aceeaşi faptă generatoare de prejudicii pentru angajator constituie în acelaşi timp şi

#02362

Deciziile de imputare nu sunt lovite de nulitate, însă angajatorul nu poate efectua în baza lor reţineri din salariu.

#02363

Este admisibil cumulul răspunderii patrimoniale cu răspunderea disciplinară, în cazul în care prin aceeaşi faptă se încalcă ordinea şi disciplina în muncă şi, concomitent, se aduc prejudicii patrimoniale angajatorului.

#02364

Art. 254 C. muncii exclude raspunderea materiala a salariatilor astfel cum fusese reglementata in vechiul Cod al muncii.

#02365

Din textul art. 169 alin. (2) si art. 254 alin. (1) C. muncii rezulta ca este exclusa raspunderea materiala a salariatilor, astfel cum fusese reglementata de Codul muncii anterior. In

#02366

Se vor aplica dispozitiile Codului muncii, iar nu dispozitiile art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 121/1998, acestea din urma fiind partial abrogate odata cu intrarea in vigoare a Codului, numai

#02367

În privinţa anumitor categorii speciale de salariaţi se aplică în continuare regulile răspunderii materiale şi ale angajamentului de plată. Astfel, de exemplu, pentru salariaţii civili din structura instituţiilor miliare

Art. 255 [divizibilitatea raspunderii salariatilor]

(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.
(2) Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.

Art. 256 [restituirea sumelor nedatorate şi bunurilor necuvenite]

(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.

#02577

RIL: Dispozițiile art. 723 şi urm. C. pr. civ., care reglementează instituţia "Întoarcerii executării", vizează procedura executării silite, şi nu plata de bunăvoie făcută anterior depunerii unei cereri de

Art. 257 [reţinerile din salariu]

(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.

Art. 258 [reţinerile după încetarea contractului de muncă]

(1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.

Art. 259 [executarea silită de drept comun]

În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.