(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
#02033
Vinovăţia, ca element constitutiv al abaterii disciplinare, poate îmbraca oricare din formele vinovăţiei cunoscute de dreptul penal, adică intenţia - directă sau indirectă - şi culpa - uşurinţa sau
#02034
Întrucât abaterea disciplinară presupune vinovăţia salariatului, angajatorul trebuie să probeze că salariatul cunoştea regulile încălcate.
#02035
Răspunde disciplinar, precum şi material, şi, eventual, penal, persoana care cu rea-credinţă a determinat luarea măsurii ilegale a desfacerii contractului individual de muncă al altui salariat. Prin urmare, răspunderea
#02036
Oricare din formele vinovăţiei cunoscute de dreptul penal, respectiv intenţia şi culpa, cu toate modalităţile acestora, sunt apte să fundamenteze răspunderea disciplinară, forma vinovăţiei constituind totodată un criteriu important
#02037
Reprezintă cauze de nerăspundere în materie disciplinară următoarele împrejurări: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică sau constrângerea morală, cazul fortuit, forţa majoră, eroarea de fapt, executarea ordinului de serviciu
#02038
Nu pot avea efect exonerator de răspundere disciplinară rezervele de ordin moral ale salariatului în executarea ordinului de serviciu, decât în situaţia în care există o reglementare legală expresă în
#02039
Nu constituie abatere disciplinară neexecutarea ordinului ilegal al angajatorului sau al celui care, deşi legal, apare în mod vădit ca fiind ilegal. Pe de altă parte, este aptă să atragă
#02040
Cauzele care înlătură răspunderea disciplinară sunt în mare parte cele reglementate de dreptul penal, aplicându-se prin analogie şi în cazul răspunderii disciplinare, adică: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea
#02041
Constituie cauze exoneratoare de răspundere: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică sau constrângerea morală, cazul fortuit, forţa majoră, eroarea de fapt, executarea ordinului de serviciu emis în mod
#02042
În privinţa cauzelor de exonerare de răspundere disciplinară, se aplică prin analogie dispoziţiile din Codul penal referitoare la cauzele de exonerare de răspundere penală. Aşadar sunt cauze de nerăspundere: