Articole

Art. 18 [informarea salariatului care va lucra în strainatate]

(1) In cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii referitoare la:
a) ţara sau ţările, precum şi durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala;
g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(3) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate.

#00195

Dispozitiile art. 17-19 din Codul muncii (actualizarea art. 17-19 din Codul muncii a fost realizată prin Legea nr. 283/2022) transpun in dreptul intern dispozitiile Directivei nr. 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 referitoare la obligatia angajatorului de a-l informa pe salariat asupra conditiilor aplicabile

#00201

Nu se încheie act adiţional, întrucât nu este nevoie de acordul salariatului, în cazul modificării unilaterale a contractului de muncă, de exemplu, în cazul delegării sau detaşării.

#00233

Dispozițiile art. 18 din Codul muncii instituie, în plus față de dispozițiile Directivei nr. 91/533/CEE (abrogată și înlocuită de Directiva (UE) 2019/1152, care impune standarde mult mai riguroase de transparență pentru munca în străinătate), obligaţia pentru angajator de a comunica salariatului care urmează să îşi desfăşoare activitatea în

#00234

Nerespectarea obligaţiei de informare nu are nici un fel de influenţă asupra valabilităţii contractului de muncă.

Art. 19 [efectele omisiunii de informare]

(1) În situaţia în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecţia Muncii.
(2) În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecţie proprii, salariatul se adresează acestora.
(3) În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de informare prevăzută la art. 17, 18, 105 şi 242, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanţa de judecată competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligaţiei de informare.

#00195

#00234

Nerespectarea obligaţiei de informare nu are nici un fel de influenţă asupra valabilităţii contractului de muncă.

#00235

Neîndeplinirea obligaţiei de informare dă dreptul salariatului să fie despăgubit, dar numai în măsura în care dovedeşte că a suferit un prejudiciu din pricina faptului că n-a fost informat.

#00236

Obligaţia de informare este o obligaţie de mijloace, ceea ce înseamnă că persoana care se pretinde prejudiciată va trebui să dovedească culpa angajatorului în sensul că acesta nu a depus

#00237

Instanţa competentă să soluţioneze cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 19 din Codul muncii diferă în funcţie de situaţia ivită. Astfel, dacă cererea este formulată de salariat pentru neîndeplinirea de

#00238

Din formularea art. 19 Codul muncii rezulta ca actiunea salariatului intemeiata pe acest text legal are ca obiect plata de despagubiri, urmand, asadar, a fi admisa numai daca el dovedeste

#00239

Singura posibilitate a salariatului care nu a beneficiat de executarea de catre angajator a obligatiei de informare este cea instituita de art. 19 Codul muncii, constand in sesizarea instantei cu

Art. 20 [clauzele speciale ale contractului individual de muncă]

(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.

#00240

Este admisibila inserarea in cuprinsul contractului individual de munca si a altor clauze, in afara celor expres reglementate de lege, cu conditia ca aceste clauze sa nu incalce normele

#00241

Clauzele specifice sunt facultative, adică lăsate la aprecierea părţilor contractului.

#00242

Pot fi inserate în cuprinsul contractului individual de muncă, deci sunt valabile: clauze de indexare a salariilior, clauze de exonerare sau de limitare a răspunderii patrimoniale a salariaţilor, clauze

#00243

Clauza de obiectiv prespune stabilirea în sarcina salariatului a unei obligaţii de rezultat, privitoare la atingerea unui obiectiv concret. Clauza de obiectiv este valabilă numai în măsura în care

#00244

Clauza de obiectiv sau de rezultat este acea clauză prin care salariatul îşi asumă obligaţia de a obţine un rezultat cuantificabil, cum ar fi o anumită cantitate de produse,

#00245

Clauza de rezultat sau de obiectiv este acea clauză în virtutea căreia salariatul trebuie să obţină un rezultat concret, prestabilit, constând, de pildă, într-o cantitate de produse de realizat,

#00246

În temeiul clauzei de obiectiv, părţile contractului individual de muncă fixează un rezultat cert care trebuie atins de salariat. Cu alte cuvinte, la obligaţia de mijloace se va adăuga o

#00247

Clauza de constiinta permite salariatului sa refuze executarea unui ordin legal de serviciu care contravine constiintei sale. Clauza de constiinta se regaseste cu precadere in contractele de munca incheiate in

#00248

Prin intermediul clauzei de constiinta salariatul este indreptatit sa refuze executarea unui ordin de serviciu legal, care insa contravine constiintei sale, din motive de ordin religios, moral, politic, stiintific etc.

#00249

Clauza de conştiinţă este acea clauză în temeiul căreia salariatul poate refuza îndeplinirea unui ordin al superiorului, dacă acesta contravine conştiinţei sale. Clauza de conştiinţă nu permite însă salariatului

Art. 21 [clauza de neconcurenţă]

(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.

#00293

Clauza de clientela permite angajatorului sa interzica salariatului sa aiba relatii profesionale cu clientii angajatorului dupa incetarea raporturilor de munca, o anumita perioada de timp, in schimbul unei prestatii banesti

#00298

Avand in vedere ca pe parcursul derularii contractului individual de munca, salariatului ii revine sarcina de a nu face concurenta angajatorului, in temeiul obligatiei de fidelitate, stipulata de art. 39

#00299

Clauza de neconcurenţă poate privi toate categoriile de salariaţi, cu funcţii de execuţie sau cu funcţii de conducere, precum şi toate formele de contracte individual de muncă. În ceea

#00300

Nu ar fi valabilă, întrucât ar leza principiul libertăţii muncii, clauza de neconcurenţă prin care s-ar stabilit numai terţii sau numai aria geografică, precum şi calificarea şi ocupaţia/postul/funcţia salariatului în

#00301

În ceea ce priveşte terţii apăruţi după încetarea contractului individual de muncă, dacă prin indicarea în cuprinsul clauzei de neconcurenţă a activităţii interzise nu a fost acoperită şi situaţia

#00302

Având în vedere dispoziţiile art. 38 din Codul muncii, nu este admisibilă clauza prin care părţile contractului individual de muncă ar stabili eficacitatea clauzei de neconcurenţă şi pe parcursul

#00303

Având în vedere reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor de neconcurenţă şi de plată a indemnizaţiei, în caz de neexecutare a obligaţiei de plată a indemnizaţiei, se poate invoca excepţia de

#00304

În cazul în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a plăti indemnizaţia stabilită prin negocierea clauzei de neconcurenţă, salariatul nu va putea să îşi încalce obligaţiile de neconcurenţă

#00305

Clauza de neconcurenţă nu poate fi denunţată unilateral de nici una dintre părţile contractului individual de muncă, indiferent căreia dintre ele îi aparţinuse iniţiativa includerii ei în contract, având

#00306

Clauza de neconcurenţă nu produce nici un efect faţă de rudele sau afinii salariatului.

Art. 22 [prelungirea efectelor clauzei de neconcurenta]

(1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) si i), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

#00328

Perioada de maxim 2 ani pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă vizează atât funcţiile de conducere cât şi funcţiile de execuţie.

#00329

Din dispozitiile art. 22 alin. (2) din Codul muncii, rezulta ca intre cazurile de exceptie cand clauza de neconcurenta continua sa isi produca efectele desi contractul individual de munca a

#00330

Cu referire la formularea art. 22 alin. (1) anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005, s-a considerat că indemnizaţia de neconcurenţă salarială se datorează şi pentru perioada

#00331

Obligatia de neconcurenta stabilita in sarcina salariatului subzista chiar daca acesta a fost concediat in baza art. 31 alin. (3) Codul muncii, cu exceptia cazului in care datorita timpului scurt,

#00332

Angajatorul poate denunta unilateral clauza de neconcurenta, chiar daca acordul care o instituie este unul sinalagmatic, in acest sens putand fi aduse mai multe argumente de interpretare. Astfel, in primul

#00333

Intrucat clauza de neconcurenta este o clauza esentiala a contractului individual de munca, fiind convenita prin acordul partilor, angajatorul nu poate renunta in mod unilateral la aceasta. Numai acordul partilor

#00334

Dreptul francez permite denuntarea unilaterala a clauzei de neconcurenta de catre angajator, numai daca aceasta posibilitate este stipulata expres in contractul colectiv sau individual de munca, si cu conditia ca

#00335

Este nejustificata optiunea legiuitorului de a lipsi de efecte clauza de neconcurenta in cazul concedierii salariatului pentru motive care nu tin de persoana sa, spre deosebire de cazul concedierii pentru

#00336

Clauza de neconcurenta nu va subzista in ipoteza in care salariatul demisioneaza fara preaviz ca urmare a neindeplinirii de catre angajator a obligatiilor care ii incumba, in virtutea art. 81

#00337

De regula, clauza de neconcurenta va inceta in caz de faliment al angajatorului, intrucat nu mai exista nicio justificare pentru mentinerea acesteia. Cu titlu de exceptie, se poate imagina existenta

Art. 23 [limitările clauzei de neconcurenţă]

(1) Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă.

#00283

Părţile contractului individual de muncă pot încheia un acord privitor la concretizarea obligaţiei legale de fidelitate. Un astfel de acord se poate referi la activităţile interzise salariatului, la terţii faţă

#00338

O clauză care ar interzice în mod absolut exercitarea profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine, ar fi în realitate o clauză de exclusivitate, inadmisibilă în contextul

#00339

Prin reglementarea posibilităţii instanţei de a diminua efectele clauzei de neconcurenţă, la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă, legiuitorul a încălcat principiul egalităţii părţilor, având în vedere

#00340

Instanta competenta sa diminueze efectele clauzei de neconcurenta, indiferent daca a fost sesizata de salariat sau de inspectoratul teritorial de munca si indiferent de momentul sesizarii, este instanta competenta sa

#00341

Intervenţia instanţei în sensul diminuării efectelor clauzei de neconcurenţă poate privi oricare dintre aspectele acesteia, adică: durata, activităţile interzise, indemnizaţia, spaţiul teritorial de aplicare.

#00342

Este nulă absolut clauza de exclusivitate, prin care salariatul se obligă să nu se angajeze prin contract de muncă sau de colaborare, indiferent de natura funcţiei pe care ar urma

#00343

O clauza care ar avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine ar fi lovita de nulitate indiferent daca ar

#00344

O actiune intemeiata pe dispozitiile art. 23 alin. (2) Codul muncii nu ar viza constatarea nelegalitatii clauzei de neconcurenta, ci caracterul abuziv sau exagerat de oneros al acesteia.

#00345

In temeiul art. 23 alin. (2) Codul muncii, instanta judecatoreasca ar putea, sub inspiratia jurisprudentei franceze, sa diminueze efectele clauzei de neconcurenta, in ipoteza in care pentru a-si exercita profesia,

Art. 24 [efectele nerespectării clauzei de neconcurenţă]

În cazul nerespectării, cu vinovăţie, a clauzei de neconcurenţă salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizaţiei şi, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

#00346

Angajatorul trebuie să dovedească prejudiciul pe care l-a suferit ca urmare a încălcării de către salariat a clauzei de neconcurenţă. Evaluarea prejudiciului se va face numai pe cale judiciară.

#00347

Având în vedere imposibilitatea stipulării unei clauzei penale, angajatorul este ţinut să dovedească prejudiciul suferit. În caz contrar, angajatorul va putea pretinde doar restituirea indemnizaţiei plătite salariatului.

#00348

Pentru a se evita problema dovedirii prejudiciului suferit de angajator, părţile pot recurge la inserarea unei clauze penale în cuprinsul contractului individual de muncă. Indiferent însă de existenţa clauzei

#00349

Cel de-al doilea angajator va putea recurge la sancţiuni disciplinare dacă salariatul nu l-a informat despre exisenţa unei clauze de neconcurenţă.

#00350

Incalcarea clauzei de neconcurenta poate atrage raspunderea contraventionala a salariatului in temeiul prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale.

#00351

Stipularea unei clauze penale in sarcina salariatului pentru ipoteza incalcarii clauzei de neconcurenta contravine dispozitiilor art. 8 Codul muncii, care instituie principiul legalitatii si al bunei-credinte in raporturile de munca,

#00352

Salariatul care a incalcat clauza de neconcurenta va restitui numai partea din indemnizatia de neconcurenta aferenta perioadei de incalcare.

#00353

In ipoteza in care angajatorul nu isi indeplineste obligatia de a plati indemnizatia de neconcurenta (inclusiv in cazul in care isi indeplineste partial aceasta obligatie), salariatul este indreptatit sa invoce

#00354

In afara de obligatia de a restitui indemnizatia de neconcurenta si de a plati, dupa caz, daunele interese dovedite de angajator, salariatul poate fi tras si la raspunderea contraventionala reglementata

Art. 25 [clauza de mobilitate]

(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

#02973

Se pune problema condițiilor în care clauza de mobilitate și, în general, mobilitatea

#02972

S-a arătat că specific salariatului mobil este faptul că activitatea acestuia presupune

#00355

Prin clauza de mobilitate salariatul accepta anticipat modificari privind locul unde isi va desfasura munca, respectiv deplasarile pe care le va stabili angajatorul. Prin urmare, daca specificul muncii salariatului

#00356

Modificarile privind locul unde salariatul isi desfasoara activitatea, pe care le dispune angajatorul in virtutea clauzei de mobilitate, trebuie sa corespunda intereselor angajatorului, adica sa se intemeieze pe o cerinta

#00357

Chiar dacă prin intermediul clauzei de mobilitate salariatul şi-a dat anticipat acordul pentru modificarea locului muncii de către angajator, mutarea salariatului trebuie să se întemeieze totuşi pe un

#00358

Nu se confunda situatiile la care se refera art. 17 alin. (3) lit. b) si art. 25 Codul muncii. Astfel, in vreme ce art. 17 alin. (3) lit. b) se

#00359

Se remarca o eroare in redactarea dispozitiilor art. 25 Codul muncii, care, in redactarea actuala reiau nejustificat dispozitiile art. 17 alin. (3) lit. b) teza a doua din acelasi cod.

#00360

Sub aspectul conţinutului, clauza de mobilitate poate cuprinde două categorii de dispoziţii: dispoziţii care îl obligă pe salariat să efectueze deplasări în sectoare determinate pentru desfăşurarea activităţii sau dispoziţii

#00361

Interpretarea coroborata a dispozitiilor din Codul muncii conduce la concluzia ca nu este posibila inserarea unei clauze de mobilitate in cuprinsul contractului individual de munca incheiat cu agentul de munca

#00362

Aplicarea clauzei de mobilitate este abuzivă din partea angajatorului în cazul în care i se impune salariatului obligaţia de a desfăşura munca într-o zonă geografică unde nu se poate

Art. 26 [clauza de confidenţialitate]

(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

#00368

Având în vedere că salariatului îi incumbă ope legis obligaţia de confidenţialitate în virtutea art. 39 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, o eventuală clauză de confidenţialitate, consimţită de

#00369

Clauza de confidentialitate, reglementata de art. 26 Codul muncii, nu trebuie confundata cu obligatia legala de confidentialitate stipulata in art. 39 alin. (2) lit. f). Astfel, in temeiul obligatiei legale

#00370

Nu se confunda clauza de confidentialitate cu angajamentele scrise pe care trebuie sa le efectueze salariatii in temeiul Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate.

#00371

Dincolo de reglementarea expresă în cadrul contractului individual de muncă, care are menirea de a o accentua, extinde sau prelungi, obligaţia de confidenţialitate reprezintă un element al obligaţiei generale

#00372

Avand in vedere ca in baza obligatiei de fidelitate reglementate de art. 39 alin. (2) lit. f) din Codul muncii salariatului ii este interzisa divulgarea informatiilor stipulate de regulamentul intern

#00373

Obligaţia legală de confidenţialitate, ca parte a obligaţiei de fidelitate, se referă la informaţiile secrete de serviciu, spre deosebire de obligaţia generată de clauza de confidenţialitate, care vizează o

#00374

Clauza de confidenţialitate nu vizează informaţiile clasificate sau pe cele secrete, astfel cum sunt stabilite de Legea nr. 182/2002 privind privind protecţia informaţiilor clasificate, de asemenea nici pe cele

#00375

Pot face obiectul unei clauze de confidenţialitate datele şi informaţiile de care salariatul ia cunoştinţă în timpul executării contractului de muncă. Aceste date şi informaţii pot privi două aspecte:

#00376

Obligaţia de confidenţialitate subzistă după încetarea contractului individual de muncă, indiferent de motivul încetării.

#00377

Este lovită de nulitate clauza care ar impune salariatului păstrarea confidenţialităţii după încetarea contractului individual de muncă, cu privire la nivelul general de experienţă şi pregătire profesională al salariatului.

Art. 27 [obligativitatea avizului medical la angajare]

(1) O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munca.
(3) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului in cazul angajarii sau schimbarii locului ori felului muncii fara certificat medical sunt stabilite prin legi speciale.
(4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa.
(5) La angajarea in domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si in alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice.

#00393

Examenul medical la angajarea în muncă urmăreşte trei obiective. Astfel, în prmul rând, el are menirea de a constata dacă cel care solicită angajarea este apt de muncă pentru

#00394

Datorită exigenţelor de protejare a intereselor terţilor sau ale salariaţilor, pentru încheierea anumitor categorii de contracte de muncă este necesară o examinarea medicală specifică. Astfel, de exemplu, se cere

#00395

Constituie o încălcare a dreptului la demnitate în muncă obligarea candidatului de a prezenta un certificat medical care să ateste dacă acesta suferă de diverse maladii, precum SIDA, sau

#00396

Abrogarea prin Legea nr. 40/2011 a dispozitiei care permitea acoperirea nulitatii contractului de munca prin prezentarea ulterioara a certificatului medical nu produce efecte practice, avand in vedere subzistenta textului art.

#00397

Lipsa certificatului medical la angajare nu poate fi complinita prin prezentarea ulterioara a acestuia, cu consecinta ca nulitatea contractului de munca pentru acest motiv nu va putea fi inlaturata.

#00398

Lipsa certificatului medical la angajare atrage nulitatea absoluta a contractului individual de munca, nulitate care insa poate fi acoperita prin prezentarea ulterioara a certificatului medical, care atesta faptul ca salariatul

Art. 28 [obligativitatea avizului medical – situaţii speciale]

Certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii:
a) la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali, şi de un an, în celelalte situaţii;
b) în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă;
c) la începerea misiunii, în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă temporară;
d) în cazul ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor, în situaţia în care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesii, precum şi în situaţia schimbării meseriei pe parcursul instruirii;
e) periodic, în cazul celor care lucrează în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
f) periodic, în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivităţi de copii, în unităţi sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
g) periodic, în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc, prin examene medicale diferenţiate în funcţie de vârstă, sex şi stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele colective de muncă.

#00399

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică (aceasta a fost înlocuită cu Legea nr. 254 din 14 decembrie 2010 pentru abrogarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2010) constituie contravenţie neluarea de către angajator a măsurilor privind

Art. 29 [verificarea aptitudinilor]

(1) Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea.
(2) Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea prevazuta la alin. (1) sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal – profesional sau disciplinar – si in regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel.
(3) Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale.
(4) Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.

#02900

O problemă care poate fi de impact pentru principiul egalității de tratament privește

#02873

Dispozițiile art. 56 alin. 1 lit. c) teza întâi din Codul muncii nu interzic cumulul pensiei cu salariul, dar

#00400

Informatiile cerute de catre angajator, in temeiul art. 29 alin. (4) Codul muncii, constituie date cu caracter personal in sensul Legii nr. 677/2001 (Legea nr. 677/2001 a fost abrogată expres la data de 25 mai 2018 prin Legea nr. 129/2018), intrucat individualizeaza persoana care solicita angajarea. Iar

#00401

Examinarea corporală a candidatului, cu prilejul verificării aptitudinilor profesionale şi personale ale acestuia, constituie o încălcare a dreptului la demnitate în muncă. De asemenea, informaţiile solicitate de angajator candidatului,

#00402

Principala formă de verificare a aptitudinilor şi a pregătirii profesionale a persoanelor care candidează pentru un loc de muncă este examenul sau concursul, cu menţiunea că şi concursul este

#00403

Este susceptibil să răspundă pentru daune morale angajatorul care solicită relaţii de la foştii angajatori ai candidatului, fără încunoştiinţarea prealabilă a acestuia.

#00404

În cazul în care angajatorul săvârşeşte un act discriminatoriu constând în refuzul de încadrare în muncă, persoana îndreptăţită se va putea adresa instanţei judecătoreşti, cerând restabilirea situaţiei anterioare, adică anularea

#00405

Desi din dispozitiile art. 29 alin. (1) din Codul muncii pare a rezulta ca incheierea contractului de munca se efectueaza dupa derularea perioadei de proba, totusi, din dispozitiile art. 31

#00406

În ceea ce priveşte unităţile de stat, pentru încadrarea în muncă salariaţii trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi vechime. În schimb, angajatorii din sectorul privat nu sunt obligaţi

#00407

Avand in vedere conditiile restrictive in care viitorul angajator poate solicita informatii de la fostii angajatori, stabilite de art. 29 alin. (4) Codul muncii, rezulta ca nu este posibila o

Art. 30 [concursul/examenul]

(1) Incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.
(2) Posturile vacante existente in statul de functii vor fi scoase la concurs, in raport cu necesitatile fiecarei unitati prevazute la alin. (1).
(3) In cazul in care la concursul organizat in vederea ocuparii unui post vacant nu s-au prezentat mai multi candidati, incadrarea in munca se face prin examen.
(4) Conditiile de organizare si modul de desfasurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului

#02900

O problemă care poate fi de impact pentru principiul egalității de tratament privește

#00415

Concursul, respectiv examenul, nu este necesar în cazul trecerii salariatului, cu acordul lui, într-o funcţie sau post echivalent sub aspectul pregătirii profesionale.

#00416

Recurenta este îndreptăţită la despăgubiri pentru prejudiciul material şi moral suferit având în vedere că deşi a câştigat concursul organizat de intimată pentru ocuparea funcţiei de consilier juridic, totuşi ea

Art. 31 [perioada de proba]

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.
(3) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.
(4) Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.
(5) Pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele 6 luni dupa debutul in profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu o adeverinta, care este vizata de inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are sediul.
(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevazut la alin. (5) se reglementeaza prin lege speciala.

#00405

Desi din dispozitiile art. 29 alin. (1) din Codul muncii pare a rezulta ca incheierea contractului de munca se efectueaza dupa derularea perioadei de proba, totusi, din dispozitiile art. 31

#00417

Perioada de proba are natura juridica a unei clauze legale de dezicere, in favoarea ambelor parti. Contractul de munca va inceta ca urmare a notificarii scrise, trimise celeilalte parti, fara

#00418

Din perspectiva naturii juridice, perioada de proba constituie o conditie rezolutorie care afecteaza existenta contractului individual de munca. Astfel, daca salariatul nu corespunde postului, conditia se considera indeplinita, iar contractul

#00419

Perioada de probă nu se confundă cu stagiul. Astfel, în vreme ce stagiul reprezintă o formă de perfecţionare a salariaţilor, cu valenţe eminamente practice, perioada de probă este menită

#00420

In ceea ce priveste utilizarea instrumentului juridic al perioadei de proba, ca modalitate de verificare a aptitudinilor salariatului, trebuie observat ca aceasta este de regula facultativa si subsidiara in raport

#00421

Cu excepţia situaţiei persoanelor cu handicap, în privinţa cărora reprezintă unica modalitate de verificare a cunoştinţelor şi aptitudinilor, perioada de probă constituie o modalitate subsidiară şi ulterioară concursului sau

#00422

Începutul duratei perioadei de probă este legat de momentul începerii activităţii, chiar dacă contractul individual de muncă a fost încheiat la o dată anterioară.

#00423

Încetarea contractului de muncă pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă nu se realizează prin simpla notificare, care are rolul doar de a înştiinţa cealaltă parte cu privire

#00424

Partea nemultumita poate sesiza instanta de judecata daca apreciaza ca incetarea contractului s-a realizat cu incalcarea legii. De exemplu, este indreptatita sa sesizeze instanta partea care reclama nerespectarea conditiei notificarii

#00425

Majorarea perioadelor de proba efectuata prin Legea nr. 40/2011 (legea a fost înlocuită prin Legea nr. 242 din 20 iulie 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2021 privind protecția drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecțiuni alergice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673) se justifica, pe de o parte, prin nevoia unor perioade mai lungi de timp in anumite domenii de activitate pentru verificarea

Art. 32 [unicitatea perioadei de proba]

(1) Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba.
(2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.
(2¹) Este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleaşi părţi se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii.
(3) Perioada de proba constituie vechime in munca.

#00405

Desi din dispozitiile art. 29 alin. (1) din Codul muncii pare a rezulta ca incheierea contractului de munca se efectueaza dupa derularea perioadei de proba, totusi, din dispozitiile art. 31

#00452

Raţiunea instituirii interdicţiei stipulate de art. 32 alin. (1) din Codul muncii se regăseşte în necesitatea de a se asigura evitarea unor posibile abuzuri de drept din partea angajatorului.

#00453

Ar fi fost utilă existenţa unei dispoziţii legale care să rezerve salariatului supus unei noi perioade de probă postul deţinut anterior, pentru cazul unui eşec în perioada de probă.

#00454

Daca partile nu au stipulat altfel, incetarea pe parcursul perioadei de proba a celui de-al doilea contract individual de munca incheiat cu acelasi angajator, in virtutea art. 32 alin. (2)

Art. 33 [limitarea perioadelor de proba]

Perioada in care se pot face angajari succesive de proba ale mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.

#00455

Ar fi utilă abrogarea art. 33 din Codul muncii, ceea ce ar păstra neatins dreptul angajatorului de a încadra succesiv salariaţi cu perioadă de probă, având în vedere că

#00456

Având în vedere că dispoziţiile art. 33 din Codul muncii instituie posibilitatea angajării unei persoane pe perioada de probă, ar trebuie de urgenţă abrogate.

Art. 34 [registrul general de evidenta a salariatilor]

(1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.
(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, nivelul şi specialitatea studiilor absolvite, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă.
(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
(5¹) Registrul general de evidenţă a salariaţilor este accesibil online pentru salariaţi/foşti salariaţi, în privinţa datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru.
(5²) Vechimea în muncă şi/sau în specialitate poate fi dovedită şi cu extrasul prevăzut la alin. (5¹), în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz.
(6¹) În cazul în care angajatorul se află în procedură de insolvenţă, faliment sau lichidare conform prevederilor legale în vigoare, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar este obligat să elibereze salariaţilor, în termen de maximum 60 de zile calendaristice, un document care să ateste activitatea desfăşurată de aceştia, conform prevederilor alin. (5), să înceteze şi să transmită în registrul general de evidenţă a salariaţilor încetarea contractelor individuale de muncă.
(7) Metodologia de întocmire a registrului general de evidenţă a salariaţilor, înregistrările care se efectuează, condiţiile privind accesul online al salariaţilor sau al foştilor salariaţi la datele din registru, inclusiv condiţiile privind dovada vechimii în muncă şi/sau în specialitate potrivit alin. (5²), precum şi orice alte elemente în legătură cu întocmirea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

#00457

Registrul general de evidenţă a salariaţilor constituie un carnet de muncă colectiv, care înlocuieşte carnetele individuale.

#00458

Este discutabila oportunitatea renuntarii la indicarea temeiului incetarii contractului individual de munca, daca se va interpreta ca aceasta a fost vointa legiuitorului atunci cand a reglementat doar cerinta mentionarii datei

#00459

Având în vedere că nu se instituie nici o sancţiune pentru angajatorul care refuză să elibereze salariatului documentul solicitat de acesta care să ateste activitatea desfăşurată, vechimea în muncă,

#00460

RIL: Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin dec. nr. 2 din 15 februarie 2016, a stabilit ca "in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 34 alin. (5) si art. 40

Art. 34¹ [organizarea activității de resurse umane]

(1) Fiecare angajator are dreptul de a-și organiza activitatea de resurse umane și salarizare în următoarele moduri:
a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să le repartizeze, prin fișa postului, atribuții privind activitatea de resurse umane și salarizare;
c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare.
(2) Serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare vor fi coordonate de către un expert în legislația muncii.

Art. 35 [cumulul de functii]

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care îşi exercită acest drept.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

26 martie 2026: În ceea ce privește natura și întinderea măsurilor ce pot fi dispuse pentru protejarea victimei hărțuirii morale și discriminării. . . Textul integral este rezervat abonaților #02978
26 martie 2026: În materia hărțuirii la locul de muncă, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are. . . Textul integral este rezervat abonaților #02977
26 martie 2026: S-a susținut că trebuie făcută o distincție clară între procedura internă de soluționare a sesizărilor de hărțuire. . . Textul integral este rezervat abonaților #02976
26 martie 2026: S-a arătat că obligațiile angajatorului după apariția unei sesizări de hărțuire. . . Textul integral este rezervat abonaților #02975
26 martie 2026: Victima hărțuirii pe criteriul de sex sau a hărțuirii morale nu este ținută să epuizeze o procedură internă. . . Textul integral este rezervat abonaților #02974
24 martie 2026: Se pune problema condițiilor în care clauza de mobilitate și, în general, mobilitatea. . . Textul integral este rezervat abonaților #02973
24 martie 2026: S-a arătat că specific salariatului mobil este faptul că activitatea acestuia presupune. . . Textul integral este rezervat abonaților #02972