Articole

Art. 18 [informarea salariatului care va lucra în strainatate]

(1) In cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii referitoare la:
a) ţara sau ţările, precum şi durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala;
g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(3) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate.

Art. 19 [efectele omisiunii de informare]

(1) În situaţia în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecţia Muncii.
(2) În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecţie proprii, salariatul se adresează acestora.
(3) În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de informare prevăzută la art. 17, 18, 105 şi 242, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanţa de judecată competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligaţiei de informare.

Art. 20 [clauzele speciale ale contractului individual de muncă]

(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenţialitate.

#00250

Clauza de conştiinţă este o clauză prin care părţile contractului individual de muncă se înţeleg asupra condiţiilor în care salariatul poate refuza, fără a fi sancţionat disciplinar, îndeplinirea unei

#00251

Clauza de conştiinţă permite salariatului să refuze, fără a fi sancţionat disciplinar, executarea unui ordin legal de serviciu, care contravine conştiinţei sale. Motivele apte să permită refuzul salariatului trebuie

#00252

Refuzul de a executa un ordin de serviciu, în temeiul clauzei de conştiinţă, poate viza numai un ordin legal emis. În privinţa ordinelor ilegale, salariatul nu are nevoie de

#00253

Prin clauza de stabilitate angajatorul garantează salariatului menţinerea postului acestuia o perioadă certă de timp. Stabilitatea pe care o garantează angajatorul este relativă, în sensul că abţinerea de la concediere

#00254

Clauza de stabilitate asigură salariatului menţinerea contractului individual de muncă o anumită perioadă de timp. Cu alte cuvinte, pe durata stabilită prin clauza de stabilitate, angajatorul nu poate dispune

#00255

Clauza de stabilitate restrânge dreptul angajatorului de a dispune concedierea salariatului, urmând ca în cazul nerespectării acestei clauze, angajatorul să plătească salariatului o anumită indemnizaţie.

#00256

Prin clauza de stabilitate angajatorul îşi asumă obligaţia de a menţine postul salariatului o anumită perioadă de timp. Prin urmare, pentru perioada fixată angajatorul

#00257

Clauza de prelungire este acea clauza prin care se stabileste obligatia incheierii unui nou contract de munca, pe durata determinata sau nedeterminata, la data implinirii termenului pentru care se incheiase

#00258

Clauza de prelungire este acea clauză inserată într-un contract individual de muncă pe durată determinată, prin care părţile convin anticipat asupra prelungirii contractului de muncă după data expirării lui.

#00259

Clauza de prelungire conţine obligaţia angajatorului de a încheia un nou contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, la încetarea actualului contract de muncă pe durată determinată şi are

Art. 21 [clauza de neconcurenţă]

(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.

#00307

Având în vedere principiul relativităţii efectelor contractului, clauza de neconcurenţă nu produce efecte asupra rudelor şi afinilor salariaţilor. De asemenea, având în vedere caracterul intuitu personae al contractului individual

#00308

Art. 21 din Codul muncii nu condiţionează limitarea activităţii profesionale a salariatului de aptitudinea de a produce prejudicii angajatorului. Prin urmare, activităţile menţionate în clauza de neconcurenţă sunt interzise

#00309

Pentru eficacitatea clauzei de neconcurenţă nu este necesar ca activitatea salariatului să aducă prejudicii angajatorului, având în vedere că scopul acesteia este preponderent preventiv, iar nu reparator.

#00310

Se susţine că nu poate opera o clauză de neconcurenţă decât în cazul agenţilor economici, iar nu şi al entităţilor non-profit, cum ar fi o instituţie de învăţământ, întrucât

#00311

Clauza de neconcurenţă nu interesează decât angajatorii comercianţi. În cazul asociaţiilor şi fundaţiilor non-profit, activitatea salariaţilor care ar putea fi considerată concurenţială nu le poate aduce prejudici, având în

#00312

În cazul trecerii salariatului la un alt angajator prin acordul tuturor celor trei părți (convenție tripartită), nu se poate considera că acesta şi-a încălcat obligaţia de neconcurenţă, având în vedere că angajatorul de la care s-a efectuat transferul şi-a dat acordul

#00313

Avand in vedere ca indemnizatia de neconcurenta nu are o natura salariala, fostului salariat nu ii incumba obligatia de a plati contributiile sociale prevazute de lege.

#00314

Faţă de modificarea substanţială a regimului juridic al clauzei de neconcurenţă, prin O.U.G. nr. 65/2005, se pune problema soluţiei aplicabile în ipoteza tranzitorie a clauzei de neconcurenţă convenite înainte de

#00315

Clauza de neconcurenta nu poate interzice salariatului prestarea oricarei activitati in favoarea unor terti, ci trebuie sa circumscrie si activitatile, nu numai tertii.

#00316

Nu contrazice dispozitiile art. 21 Codul muncii clauza de neconcurenta prin care se interzice salariatului prestarea anumitor activitati, dupa incetarea contractului de munca, la toti angajatorii care se afla in

Art. 22 [prelungirea efectelor clauzei de neconcurenta]

(1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) si i), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Art. 23 [limitările clauzei de neconcurenţă]

(1) Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă.

Art. 25 [clauza de mobilitate]

(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

#00363

Inserarea unei clauze de mobilitate în cuprinsul contractului individual de muncă are drept consecinţă delegări frecvente ale salariatului şi chiar detaşarea lui.

#00364

Clauza de mobilitate trebuie sa cuprinda, pe langa mentionarea unitatilor, subunitatilor, localitatilor in care se va face deplasarea salariatului, si precizarea naturii si cuantumului prestatiilor suplimentare de care va beneficia

#00365

Având în vedere principiile constituţionale al libertăţii şi alegerii domiciliului şi al inviolabilităţii domiciliului, precum şi dispoziţiile similare din Convenţia europeană pentru protejarea drepturilor omului, rezultă că angajatorul nu

#00366

Clauza de mobilitate este ineficientă în privinţa salariatului ales în organul de conducere al sindicatului, mai ales că, potrivit dispoziţiilor legale, contractul indivdual de muncă al acestuia se suspendă.

#00367

Angajatorul este îndrituit să schimbe în mod unilateral locul muncii salariatului, în temeiul clauzei de mobilitate. În realitate, clauza de mobilitate îl obligă pe salariat să presteze munca în

Art. 26 [clauza de confidenţialitate]

(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.

#00378

Obligaţia de confidenţialitate poate face obiectul şi unor înţelegeri anterioare contractului individual de muncă. Din punctul de vedere al naturii lor juridice, aceste înţelegeri sunt contracte civile, având în

#00379

Nu operează clauza de confidenţialitate în privinţa informaţiilor referitoare la desfăşurarea de către angajator a unei activităţi ilicite.

#00380

Refuzul salariatului de a încheia un act adiţional la contractul individual de muncă privitor la obligaţia de confidenţialitate poate atrage desfacerea contractului de muncă pentru necorespundere profesională, ca urmare

#00381

Obligaţia de confidenţialitate, stabilită prin intermediul clauzei de confidenţialitate, trebuie respectată nu numai în raport cu persoane străine, dar şi în raport cu alţi salariaţi ai aceluiaşi angajator.

#00382

Clauza de confidenţialitate îşi produce efectele şi în cazul în care contractul individual de muncă este suspendat.

#00383

Deşi Codul muncii reglementează numai clauza de confidenţialitate în favoarea angajatorului, nu există nici un impediment împotriva inserării unei astfel de clauze în favoarea salariatului, clauză care să privească

#00384

Obligaţia de confidenţialitate născută din clauza de confidenţialitate incumbă ambelor părţi ale contractului individual de muncă.

#00385

Distinct de obligaţia de a plăti daune-interese pentru paguba dovedită de angajator, salariatul care încalcă obligaţia de confidenţialitate este susceptibil să răspundă şi disciplinar.

#00386

Deşi art. 26 alin. (2) din Codul muncii se referă numai la daune-interese, drept consecinţă a încălcării clauzei de confidenţialitate, poate opera şi răspunderea disciplinară a salariatului, în cazul

#00387

Răspunderea disciplinară a salariatului pentru încălcarea clauzei de confidenţialitate nu operează în cazul în care salariatul divulgă informaţii care dovedesc săvârşirea de către angajator a unor fapte ilicite, cum ar

Art. 27 [obligativitatea avizului medical la angajare]

(1) O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munca.
(3) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului in cazul angajarii sau schimbarii locului ori felului muncii fara certificat medical sunt stabilite prin legi speciale.
(4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa.
(5) La angajarea in domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si in alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice.

Art. 28 [obligativitatea avizului medical – situaţii speciale]

Certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii:
a) la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali, şi de un an, în celelalte situaţii;
b) în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă;
c) la începerea misiunii, în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă temporară;
d) în cazul ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor, în situaţia în care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesii, precum şi în situaţia schimbării meseriei pe parcursul instruirii;
e) periodic, în cazul celor care lucrează în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
f) periodic, în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivităţi de copii, în unităţi sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
g) periodic, în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc, prin examene medicale diferenţiate în funcţie de vârstă, sex şi stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele colective de muncă.

Art. 29 [verificarea aptitudinilor]

(1) Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea.
(2) Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea prevazuta la alin. (1) sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal – profesional sau disciplinar – si in regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel.
(3) Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale.
(4) Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.

#00408

Având în vedere inexistenţa unei reglementări legale privitoare la desfăşurarea concursului în sectorul privat, angajatorul poate recurge la procedura concursului, astfel cum este reglementată pentru unităţile bugetare sau poate întocmi

#00409

Din dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Codul muncii rezultă că angajatorul poate adresa candidatului întrebări intime, personale. Însă, deşi conform alin. (3) al art. 29, informaţiile obţinute nu pot

#00410

La fel ca în dreptul civil, şi în dreptul muncii este admisibilă invocarea erorii de drept, ceea ce înseamnă că nu va fi angajată răspunderea angajatorului în cazul în care

#00411

Textul art. 29 alin. (4) din Codul muncii limiteaza posibilitatea angajatorului de a obtine informatii despre candidat de la fostul angajator al acestuia, instituind necesitatea acordului candidatului si stabilind strict

#00412

Si angajatorii din sectorul privat sunt obligati sa respecte conditiile minime privitoare la studii prevazute de actele normative in vigoare. Insa, acestia pot sa pretinda un nivel de studii superior

#00413

Informatiile referitoare la activitatile indeplinite pot include si informatii privitoare la eventualele sanctiuni disciplinare. De asemenea, informatiile referitoare la durata angajarii pot include si motivele incetarii contractului individual de munca,

#00414

In temeiul art. 29 alin. (4) Codul muncii nu este posibila solicitarea de informatii de la ceilalti angajatori in legatura cu sanctiunile disciplinare aplicate salariatului; asadar, expresia „activitatile indeplinite” are

Art. 30 [concursul/examenul]

(1) Incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.
(2) Posturile vacante existente in statul de functii vor fi scoase la concurs, in raport cu necesitatile fiecarei unitati prevazute la alin. (1).
(3) In cazul in care la concursul organizat in vederea ocuparii unui post vacant nu s-au prezentat mai multi candidati, incadrarea in munca se face prin examen.
(4) Conditiile de organizare si modul de desfasurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului

Art. 31 [perioada de proba]

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.
(3) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.
(4) Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.
(5) Pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele 6 luni dupa debutul in profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu o adeverinta, care este vizata de inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are sediul.
(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevazut la alin. (5) se reglementeaza prin lege speciala.

#00426

Calculul termenului care constituie perioada de proba nu se efectueaza pe zile libere, conform art. 101 alin. (1) C. pr. civ. (textul corespondent din noul noul Cod de procedura civila

#00427

Pornind de la ideea ca orice text legal trebuie interpretat in sensul in care el poate produce efecte juridice, rezulta ca in temeiul art. 31 alin. (3) C. muncii, perioada

#00428

Perioada de probă nu se confundă cu atestarea profesională (această noțiune a fost înlocuită cu „evaluarea profesională”). Atestarea profesională care, spre deosebire de perioada de probă, survine pe parcursul derulării contractului individual de muncă, urmăreşte verificarea măsurii în

#00429

Jurisprudenţa a arătat că aprecierea aptitudinilor profesionale ale salariatului constituie atributul exclusiv al angajatorului, care este singurul în măsură să aprecieze cerinţele şi exigenţele necesitate de postul în cauză.

#00430

Pe durata perioadei de probă contractul individual de muncă este afectat de condiţie rezolutorie, ca modalitate a actului juridic, soarta contractului depinzând de rezultatele aprecierii angajatorului, în sensul că dacă

#00431

Daca angajatorul apreciaza ca necorespunzatoare activitatea prestata de salariat, el poate proceda oricand la concedierea acestuia, pe parcursul perioadei de proba, fara preaviz.

#00432

Pentru calculul perioadei de proba se poate recurge la dispozitiile art. 101 C. pr. civ. (textul corespondent din noul Cod de procedura civila este art. 181, care contine solutii similare

#00433

Reglementarea perioadei de probă sub forma unei clauze de dezicere uşurează poziţia procesuală a angajatorului. Astfel, în cazul în care acesta este acţionat în judecată de un salariat în legatură

#00434

In cazurile reglementate de art. 64 alin. (1) din Codul muncii, cand angajatorul este obligat sa propuna salariatului concediat alte locuri de munca vacante, nu

#00435

Nu suntem in prezenta unui abuz de drept in ipoteza in care angajatorul dispune concedierea salariatului, in temeiul art. 31 alin. (3) din Codul muncii, chiar daca motivul real al

Art. 32 [unicitatea perioadei de proba]

(1) Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba.
(2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.
(21) Este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleaşi părţi se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii.
(3) Perioada de proba constituie vechime in munca.

Art. 34 [registrul general de evidenta a salariatilor]

(1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.
(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, nivelul şi specialitatea studiilor absolvite, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă.
(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
(51) Registrul general de evidenţă a salariaţilor este accesibil online pentru salariaţi/foşti salariaţi, în privinţa datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru.
(52) Vechimea în muncă şi/sau în specialitate poate fi dovedită şi cu extrasul prevăzut la alin. (51), în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz.
(61) În cazul în care angajatorul se află în procedură de insolvenţă, faliment sau lichidare conform prevederilor legale în vigoare, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar este obligat să elibereze salariaţilor, în termen de maximum 60 de zile calendaristice, un document care să ateste activitatea desfăşurată de aceştia, conform prevederilor alin. (5), să înceteze şi să transmită în registrul general de evidenţă a salariaţilor încetarea contractelor individuale de muncă.
(7) Metodologia de întocmire a registrului general de evidenţă a salariaţilor, înregistrările care se efectuează, condiţiile privind accesul online al salariaţilor sau al foştilor salariaţi la datele din registru, inclusiv condiţiile privind dovada vechimii în muncă şi/sau în specialitate potrivit alin. (52), precum şi orice alte elemente în legătură cu întocmirea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 341 [organizarea activității de resurse umane]

(1) Fiecare angajator are dreptul de a-și organiza activitatea de resurse umane și salarizare în următoarele moduri:
a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să le repartizeze, prin fișa postului, atribuții privind activitatea de resurse umane și salarizare;
c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare.
(2) Serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare vor fi coordonate de către un expert în legislația muncii.

Art. 35 [cumulul de functii]

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care îşi exercită acest drept.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

#00465

Sub imperiul noului cod al muncii este permisă angajarea pensionarilor în baza unui contract de muncă. În sprijinul acestei afirmaţii se pot invoca două argumente. Astfel, în primul rând,

#00466

Salariul se poate cumula şi cu pensia, cu excepţia pensiilor de invaliditate de gradele I şi II şi a pensiei de urmaş.

#00467

Prin Codul muncii s-au înlăturat dispoziţiile anterioare privind cumulul de funcţii, care stabileau numai în sarcina angajatorului la care se exercita funcţia de bază obligaţia de a acorda salariatului

#00468

Obligaţiile fiscale singulare sunt în sarcina angajatorului la care s-a stabilit funcţia de bază.

#00469

Salariaţii cumularzi au dreptul la concediu de odihnă plătit corespunzător fiecăruia dintre contractele individuale de muncă în care sunt parte.

#00470

Salariaţii cumularzi au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la angajatorul la care au funcţia de bază. Angajatorul la care sunt încadraţi prin cumul le va acorda

#00471

În cazul cumulului de funcţii, salariatul are dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la angajatorul la care a fost stabilită funcţia de bază, cu normă întreagă, urmând

#00472

Avand in vedere ca anumite sarcini incumba exclusiv angajatorului la care s-a stabilit functia de baza, cum ar fi acordarea tinchetelor de masa, rezulta ca "alegerea" acestuia nu reprezinta o

#00473

În cazul în care administratorul la societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni încheie un contract individual de muncă, violând interdicţia legală privind cumulul între calitatea de administrator şi

Art. 36 [angajarea strainilor si apatrizilor]

Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca in baza autorizatiei de munca sau a permisului de sedere in scop de munca, eliberata/eliberat potrivit legii