Articole

Art. 229 [definitia legala si obligativitatea contractului colectiv de munca]

(1) Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.
(2) Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 10 salariaţi.
(3) La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
(4) Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor.
(5) Contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare.

#01137

Întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, desfacerea contractelor individuale de muncă în procedura simplificată, precum şi în cazul intrării în

#01884

Clauza inclusa in contractul colectiv de munca la nivel de unitate, prin care angajatorul se obliga sa mentina sau sa garanteze locurile de munca o anumita perioada de timp, are

#01885

Din perspectiva naturii juridice, contractul colectiv de munca este, concomitent, atat un act juridic bilateral, un contract, cat si un izvor de drept.

#01886

Natura juridică a contractului colectiv de muncă este complexă, el fiind, concomitent, atât un act juridic generator de drepturi şi obligaţii, cât şi izvor de drept, mai precis o

#01887

Contractul colectiv de muncă are o natură juridică mixtă, având pe de o parte un caracter normativ, iar pe de altă parte un caracter contractual.

#01888

Contractul colectiv de muncă are o natură juridică mixtă. Astfel, pe de o parte, el este un act juridic bilateral, generator de drepturi şi obligaţii, iar pe de altă

#01889

Din punctul de vedere al naturii juridice, contractul colectiv de muncă reprezintă un act sui generis, el fiind, concomitent, atât contract, generator de drepturi şi obligaţii, cât şi izvor

#01890

Contractul colectiv de muncă are caracter sinalagmatic, întrucât dă naştere la obligaţii reciproce. Contractul colectiv de muncă este cu titlu oneros şi comutativ, întrucât fiecare parte urmăreşte să obţină

#01891

Contractul colectiv de muncă se încheie în scris ad validitatem.

#01892

Încheierea contractului colectiv de muncă, indiferent de nivel, nu este obligatorie.

Art. 231 [definitia legala]

Prin conflicte de munca se intelege conflictele dintre salariati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca.

#01905

Orice conflict de munca se intemeiaza pe existenta unui raport juridic de munca, generat de un contract colectiv sau individual de munca.

#01906

Cele doua notiuni folosite de legiuitor pentru desemnarea disputelor dintre partenerii sociali - conflict de munca (utilizat de legislatia mai noua, inclusiv noul Cod al muncii) si litigiu de munca

#01907

Pot fi mentionate ca exemple de situatii care pot genera conflicte de munca urmatoarele: refuzul angajatorului de primi un candidat la concursul organizat pentru ocuparea unui post, refuzul angajatorului de

#01908

Pot genera conflicte de munca urmatoarele situatii: neindeplinirea de catre angajator a obligatiei de informare, cu ocazia incheierii sau modificarii contractului individual de munca, neplata de catre angajator a indemnizatiei

#01909

Pot fi mentionate ca exemple de conflicte de munca: conflictul decurgand din refuzul angajatorului de a inscrie o persoana la concursul organizat pentru ocuparea unui post, conflictul generat de nulitatea

#01910

Începerea prestării muncii la o dată ulterioară încheierii contractului individual de muncă nu amână dobândirea calităţii de salariat. Prin urmare, refuzul angajatorului de a-l primi la muncă pe salariat

#01911

Nu reprezinta conflicte de munca, conflictele nascute intre unitate si persoanele care presteaza diferite servicii in beneficiul acesteia, in temeiul unor contracte civile de prestari servici, a unor contracte de

#01912

Dispozitiile art. 162 C. muncii, care stabilesc ca salariile se negociaza individual sau/si colectiv, permit concluzia ca poate face obiectul unui conflict de munca revendicarea sindicatului privind participarea salariatilor la

#01913

Nu suntem in prezenta unui conflict de munca in cazul in care intre parti exista o conventie civila de prestari servicii.

Art. 2311 [concilierea conflictelor individuale de muncă]

(1) Accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.
(2) În vederea promovării soluţionării amiabile şi cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot cuprinde în contract o clauză prin care se stabileşte că orice conflict individual de muncă se soluţionează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.
(3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
(4) Consultantul extern specializat în legislația muncii prevăzut la alin. (3), denumit în continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părți conform înțelegerii acestora.
(5) Părțile au dreptul să își aleagă în mod liber consultantul extern.
(6) Oricare dintre părți se poate adresa consultantului extern în vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă. Acesta va transmite celeilalte părți invitația scrisă, prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă.
(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
(8) În cazul în care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o soluție, consultantul extern va redacta un acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a conflictului. Acordul va fi semnat de către părți și de către consultantul extern și va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta.
(9) Procedura concilierii se închide prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către părți și de către consultantul extern, în următoarele situații:
a) prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului;
b) prin constatarea de către consultantul extern a eșuării concilierii;
c) prin neprezentarea uneia dintre părți la data stabilită în invitația prevăzută la alin. (7).
(10) În cazul în care părţile au încheiat numai o înţelegere parţială, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (9) lit. b) şi c), orice parte se poate adresa instanţei competente cu respectarea prevederilor art. 269, în vederea soluţionării în totalitate a conflictului individual de muncă.

Art. 232 [sediul materiei]

Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă se stabileşte prin lege specială.

#01914

A se vedea Legea nr. 62/2011 a dialogului social, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.

Art. 233 [scopul]

Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

#01915

Numai salariaţii pot declanşa grevă, astfel cum este aceasta reglementată legal, chiar dacă de facto şi alte categorii sociale sau profesionale pot recurge la încetarea temporară a activităţii.

#01916

Este abuziv exerciţiul dreptului la grevă în cazul în care greva conduce la falimentul angajatorului sau se prelungeşte la nesfârşit sau se declară cu rea-credinţă sau se repetă la intervale

#01917

Angajatorul se poate apăra de urmările nefaste ale grevei prin înlocuirea muncii greviştilor prin intermediul unor prestatori de servicii. În acelaşi scop, angajatorul poate apela la măsuri interne, cum

#01918

Angajatorul nu poate contracara efectele grevei prin angajarea altor persoane în locul salariaţilor grevişti. De asemenea, doctrina apreciază că nu este admisibilă înlocuirea greviştilor nici prin încheierea unor contracte

#01919

Greva patronală, denumită şi lock-out, constând în întreruperea temporară de către angajator a activităţii, ca răspuns la un conflict de interese, la grevă sau la ameninţarea cu greva, este de

#01920

În unele ţări, angajatorii recurg la lock-out ca ripostă la greva declanşată de salariaţi, constând în închiderea temporară a a unei întreprinderi sau atelier. Dacă se admite legalitatea acestei

#01921

Lock-out-ul, sau greva patronală, constă în închiderea temporară a unităţii de către angajator, ca reacţie la grevă sau la ameninţarea cu greva. Efectul juridic al lock-out-ului constă în suspendarea

#01922

Salariaţii neparticipanţi la grevă care nu şi-au putut desfăşura activitatea din pricina grevei declarate ilegale, sunt îndreptăţiţi să pretindă de la angajator plata drepturilor salariale pentru perioada de lipsă

#01923

Lock-out-ul sau greva patronilor presupune închiderea temporară a unei unităţi, compartiment sau atelier de către angajator, ca ripostă la conflictul colectiv declanşat de salariaţi sau la ameninţarea cu un astfel

Art. 234 [definiţia legală şi libertatea grevei]

(1) Greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi.
(2) Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Nici un salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres de lege.

#01924

Având în vedere libertatea de participare la grevă, pot proceda la încetarea lucrului şi salariaţii unor compartimente care nu au participat la declanşarea grevei, cu păstrarea însă a aceloraşi

#01925

Demisia unui salariat grevist este inadmisibilă, întrucât, salariatul în cauză nu îşi poate îndeplini obligaţiile legale pe durata preavizului. Însă, în cazul în care grevistul demisionar îşi reia munca

#01926

Pe perioada derulării grevei este admisibilă demisia salariaţilor cu funcţii de conducere, cu respectarea termenului de preaviz. Însă demisia salariaţilor participanţi la grevă este inadmisibilă, având în vedere imposibilitatea

#01927

În lipsa încetării colective a lucrului, nu putem fi în prezenţa unei greve, ci eventual a unei executări necorespunzătoare a contractului de muncă.

#01928

Greva, indiferent dacă este sau nu legală, nu poate fi considerată forţă majoră sau caz fortuit. Prin excepţie, poate avea caracter de forţă majoră greva spontană, care nu este în

#01929

”Greva foamei” săvârşită de un singur salariat, care din acest motiv absentează timp de 12 zile de la locul de muncă, constituie o abatere disciplinară gravă, iar nu o grevă

Art. 235 [protecţia greviştilor]

Participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei.

#01930

Va fi incidentă răspunderea juridică în cazul organizării grevei sau participării la greva suspendată sau declarată ilegală de instanţa judecătorească. Persoanele vinovate sunt susceptibile inclusiv de concediere disciplinară.

#01931

În cazul organizării şi participării la o grevă ilegală, angajatorul este îndreptăţit să pretindă de la salariaţii vinovaţi inclusiv sumele de bani plătite salariaţilor care, deşi nu au participat

#01932

Având în vedere că între organizatorii grevei şi angajator nu există raporturi contractuale, iar organizarea unei greve ilegale reprezintă un fapt juridic ilicit, un delict civil, rezultă că în

#01933

Salariaţii care încetează activitatea invocând o grevă spontană, deci în afara cadrului legal pentru organizarea şi desfăşurarea grevei, sunt susceptibili să răspundă disciplinar, întrucât îşi încalcă obligaţiile de serviciu.

#01934

În cazul în care, fără a se declanşa o grevă spontană, sindicatul convoacă salariaţii la o şedinţă, în timpul programului de lucru, nu se poate angaja răspunderea salariaţilor. Astfel,

#01935

Raspunderea organizatorilor grevei este civila delictuala, iar nu contractuala. Astfel, in ceea ce priveste sindicatul, solutia este justificata de imprejurarea ca acesta nu se afla in raporturi contractuale cu angajatorul,

#01936

Având în vedere că în perioada grevei încetează munca, precum şi faptul că abaterea disciplinară presupune săvârşirea unei fapte ilicte în legătură cu munca, rezultă că pe durata grevei

#01937

Din punctul de vedere al naturii juridice, răspunderea organizatorilor grevei, în cazul grevei declarate ilegale, este civilă delictuală. Aşadar, organizatorii grevei nu răspund contractual, întrucât între ei şi angajator

#01938

În ceea ce priveşte răspunderea salariaţilor în cazul grevei spontane, care nu are organizatori, se pot susţine două puncte de vedere. Astfel, în primul rând, se poate afirma că

#01939

Salariaţii răspund patrimonial, alături de organizatorii grevei, pentru participarea la greva ilegală, numai în cazul în care participarea la grevă a fost efectivă. Prin urmare, salariaţii care doar au

Art. 236 [sediul materiei]

Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanşarea şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială.

#01957

Pe parcursul derulării grevei, salariaţii grevişti îşi păstrează o serie de drepturi decurgând din raporturile de muncă, cum ar fi drepturile de asigurări sociale, vechimea în muncă pentru perioada grevei.

Art. 237 [inspecţia muncii]

Aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă este supusă controlului Inspecţiei Muncii, ca organism specializat al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Art. 239 [sediul materiei]

Înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii sunt reglementate prin lege specială.

#01958

A se vedea Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr. 290 din 3 mai 2012.

Art. 240 [completarea registrului unic de control]

Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, in cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fara forme legale, inspectorii de munca vor completa registrul unic de control dupa efectuarea controlului.

Art. 241 [întocmirea]

Regulamentul intern se întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.

#02908

Probarea hărțuirii morale poate fi dificilă într-un cadru în care multe acte sunt subtile,

#01959

Spre deosebire de reglementarea anterioara, cand regulamentul intern trebuia intocmit impreuna cu sindicatele, fiind practic un act comun angajatorului si sindicatului, in prezent, in conformitate cu dispozitiile art. 241 C.

#01960

Sub influenţa legislaţiei franceze s-a schimbat denumirea regulamentului de ordine interioară in regulament intern. Însă nu s-a modificat doar denumirea, ci şi conţinutul, mai amplu la regulamentul interne, precum

#01961

Inainte de intrarea în vigoare a actualului Cod al muncii, pentru regulamentul intern se utiliza denumirea de regulament de ordine interioara.

#01962

Astfel cum reise din dispozitiile art. 241 C. muncii, consultarea salariatilor, cu ocazia elaborarii regulamentului intern de catre angajator, este facultativa, lipsa consultarii neatragand nevalabilitatea regulamentului.

#01963

Regulamentul intern va fi intocmit de angajator fara niciun fel de consultari daca in unitate nu exista sindicat, intrucat fie unitatea are mai putin de 15 salariati, fie salariatii nu

#01964

Desi nu are obligatia, angajatorul poate sa negocieze regulamentul intern cu sindicatul si sa obtina acordul acestuia cu privire la continutul sau. Tot astfel, intrucat nu exista nicio interdictie legala

Art. 242 [elemente de continut]

Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d) procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor;
j) reguli referitoare la preaviz;
k) informaţii cu privire la politica generală de formare a salariaţilor, dacă există.

#02908

Probarea hărțuirii morale poate fi dificilă într-un cadru în care multe acte sunt subtile,

#02830

În procedura concedierii colective, evaluarea realizării obiectivelor de performanță are o funcție juridică distinctă față de evaluarea curentă. Art. 69 alin. (3) din Codul muncii presupune o evaluare anterioară departajării salariaților, iar nu o evaluare produsă ulterior, pentru a consolida probatoriu o decizie deja luată. În practică, tocmai calendarul intern de evaluare poate genera vulnerabilități, deoarece multe sisteme organizaționale finalizează evaluarea anuală după închiderea exercițiului, iar concedierea colectivă poate fi declanșată înainte de acest moment. În această situație, angajatorul trebuie fie să utilizeze o evaluare existentă și aplicabilă tuturor salariaților comparabili, fie să organizeze o evaluare orientată explicit către departajarea...

#01965

Daca la data intocmirii regulamentului intern exista deja un contract colectiv de munca la nivel de unitate, de grup de unitati sau de sector de activitate, dispozitiile regulamentului nu vor

#01966

Regulamentul intern poate conţine enumerarea limitativă a faptelor ce constituie abateri disciplinare, ceea ce nu ar contraveni art. 38 din Codul muncii, având în vedere că cel defavorizat printr-o astfel

#01967

Regulamentul intern nu poate stabili alte abateri disciplinare in afara celor prevazute de Codul muncii sau de statutele profesionale aprobate prin legi speciale.

#01968

Regulamentul intern nu poate contine alte abateri disciplinare in plus sau in locul celor stabilite de lege si, de asemenea, nu poate stabili o sanctiune determinata pentru o abatere anume,

#01969

Procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor nu poate stipula solutionarea conflictului individual de munca pe calea arbitrajului, avand in vedere incidenta dispozitiilor art. 38 din Codul

#01970

Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Constituţie, procedurile administrativ-jurisdicţionale sunt facultative, cu atât mai mult trebuie să apreciem că procedura de soluţionare internă a

#01971

Regulamentul intern trebuie să conţină: - dreptul salariatului de sesiza angajatorul în legătură cu încălcarea unor drepturi prin dispoziţiile regulamentului intern; - termenul în care salariaţii pot contesta angajatorului dispoziţiile

#01972

In aplicarea dispozitiilor art. 242 lit. f) C. muncii nu este admisibila extinderea sau modificarea conceptului de abatere disciplinara prin regulamentul intern, asa cum nu este admisibila nici stabilirea altor

Art. 243 [informarea salariaţilor]

(1) Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, şi de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii.
(2) Aducerea la cunoştinţa salariaţilor a prevederilor regulamentului intern se poate realiza pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiţia ca, în acest din urmă caz, documentul să fie accesibil salariatului şi să poată fi stocat şi printat de către acesta.
(3) Regulamentul intern îşi produce efectele faţă de salariat de la momentul luării la cunoştinţă a acestuia.
(4) Regulamentul intern se afişează la sediul angajatorului.

#01980

Regulamentul intern se impune si salariatilor delegati si detasati, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor prezenti in unitate.

#01981

Potrivit dispozitiilor art. 243 C. muncii, angajatorului ii revin doua obligatii distincte legate de regulamentul intern: obligatia de a-i incunostinta pe salariati si obligatia de a afisa regulamentul intern. Intrucat

Art. 244 [modificarea]

Orice modificare ce intervine in continutul regulamentului intern este supusa procedurilor de informare prevazute la art. 243.

Art. 245 [controlul legalităţii]

(1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziţiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.
(2) Controlul legalităţii dispoziţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenţa instanţelor judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluţionare a sesizării formulate potrivit alin. (1).

#01982

Din textul art. 245 alin. (1) C. muncii rezulta ca salariatul are posibilitatea sa sesizeze angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, neavand obligatia sa urmeze aceasta procedura. Prin urmare,

#01983

Avand in vedere ca art. 21 din Constitutie garanteaza accesul liber la justitie, se poate aprecia ca textul art. 245 C. muncii instituie posibilitatea, iar nu obligatia salariatului de a

#01984

Dispozitiile art. 245 alin. (1) C. muncii instituie o procedura preliminara celei judecatoresti pentru contestarea dispozitiilor regulamentului intern, salariatul fiind tinut sa se adreseze mai intai angajatorului. Daca salariatul, dupa

#01985

Dacă salariatul nu a contestat dispoziţiile regulamentului intern care califică o anumită faptă drept abatere disciplinară aptă să atragă desfacerea contractului de muncă, instanţa judecătorească nu mai poate cenzura calificarea

#01986

Procedura de sesizare a angajatorului de către salariat în legătură cu dispoziţiile regulamentului intern, care îi încalcă drepturile, nu este o procedură administrativ-jurisdicţională, ci o procedură prealabilă sesizării instanţei de

#01987

Procedura de sesizare a angajatorului, prevazuta de art. 245 alin. (1) C. muncii nu este una administrativ-jurisdictionala, ci este o procedura prealabila, care trebuie parcursa obligatoriu de catre salariati inainte

Art. 246 [obligativitatea]

(1) Întocmirea regulamentului intern la nivelul fiecărui angajator se realizează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(2) În cazul angajatorilor înfiinţaţi după intrarea în vigoare a prezentului cod, termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data dobândirii personalităţii juridice.

#01988

Maniera in care angajatorul se conformeaza prescriptiei continute in art. 246 C. muncii poate fi verificata, in temeiul Legii nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, de inspectorii de

Art. 247 [definiţia legală a răspunderii disciplinare]

(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

#02976

S-a susținut că trebuie făcută o distincție clară între procedura internă de soluționare a sesizărilor de hărțuire

#02921

Se pune întrebarea dacă reducerea salariului de bază dispusă disciplinar trebuie operată

#00255

Clauza de stabilitate restrânge dreptul angajatorului de a dispune concedierea salariatului, urmând ca în cazul nerespectării acestei clauze, angajatorul să plătească salariatului o anumită indemnizaţie.

#01019

Nerealizarea obiectivelor de performanta individuala nu il indreptateste pe angajator sa dispuna concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala sau, dupa caz, disciplinara (in caz de culpa a salariatului respectiv), fara parcurgerea

#01062

Mutarea angajatorului în altă localitate, neînsoţită de desfiinţarea locului de muncă al salariatului, nu-l îndreptăţeşte pe angajator să procedeze la concedierea disciplinară a salariatului, dacă acesta nu se mai prezintă

#01175

Concedierea salariatului aflat în perioada de preaviz pentru motive neimputabile acestuia constituie un abuz de drept. În schimb, este posibilă sancţionarea disciplinară a acestuia, inclusiv concedierea disciplinară.

#01989

Nu constituie abatere disciplinară, întrucât nu a produs nicio vătămare angajatorului, fapta directorului de sucursală de a reprezenta sucursala prin semnătură în perioada în care avea suspendat contractul individual de

#01990

Răspunderea disciplinară are o natură contractuală, întemeindu-se pe existenţa unui contract individual de muncă. Tipul contractului de muncă nu conferă particularităţi răspunderii disciplinare.

#01991

Răspunderea disciplinară are o natură contractuală, întemeindu-se pe relaţia de muncă.

#01992

Răspunderea disciplinară este o răspundere contractuală.