Articole

Art. 248 [sanctiunile disciplinare; radierea de drept]

(1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(2) In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
(3) Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa.

#02976

S-a susținut că trebuie făcută o distincție clară între procedura internă de soluționare a sesizărilor de hărțuire

#02921

Se pune întrebarea dacă reducerea salariului de bază dispusă disciplinar trebuie operată

#00185

Nu trebuie sa imbrace forma scrisa ad validitatem actele unilaterale de constatare ale angajatorului, cum ar fi cele prin care acesta constata incetarea de drept a contractului de munca sau

#01019

Nerealizarea obiectivelor de performanta individuala nu il indreptateste pe angajator sa dispuna concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala sau, dupa caz, disciplinara (in caz de culpa a salariatului respectiv), fara parcurgerea

#01062

Mutarea angajatorului în altă localitate, neînsoţită de desfiinţarea locului de muncă al salariatului, nu-l îndreptăţeşte pe angajator să procedeze la concedierea disciplinară a salariatului, dacă acesta nu se mai prezintă

#01175

Concedierea salariatului aflat în perioada de preaviz pentru motive neimputabile acestuia constituie un abuz de drept. În schimb, este posibilă sancţionarea disciplinară a acestuia, inclusiv concedierea disciplinară.

#02093

Data aplicarii sanctiunii disciplinare, in raport cu care se calculeaza termenul de 12 luni prevazut de art. 248 alin. final C. muncii, este data inregistrarii sanctiunii in registrul de evidenta,

#02094

O sanctiune disciplinara neradiata poate constitui temei pentru refuzul promovarii salariatului sau pentru excluderea salariatului de la acordarea unor premii sau stimulente.

#02095

In temeiul art. 248 alin. (3) C. muncii salariatul este reabilitat de drept la implinirea termenului de 12 luni de la aplicarea sanctiunii disciplinare, urmand ca refuzul angajatorului de a

#02096

Şi în materie disciplinară este incident principiul legalităţii sancţiunii, ceea ce înseamnă, pe de o parte, că angajatorul nu poate aplica o altă sancţiune disciplinară decât cele expres şi

Art. 249 [interzicerea amenzilor disciplinare; unicitatea sancţiunii]

(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

#02132

Excluderea unui salariat de la acordare de stimulente materiale nu are semnificaţia unei amenzi disciplinare, interzise de lege, ci reprezintă expresia dreptului angajatorului de a-şi gestiona forţa de muncă.

#02133

Avand in vedere ca amenzile disciplinare sunt interzise, refuzul angajatorului de a acorda salariatului bonusul pentru motivul savarsirii de catre acesta din urma a unei abateri disciplinare, nu poate fi

Art. 250 [criterii de stabilire a sancţiunii disciplinare]

Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

#01019

Nerealizarea obiectivelor de performanta individuala nu il indreptateste pe angajator sa dispuna concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala sau, dupa caz, disciplinara (in caz de culpa a salariatului respectiv), fara parcurgerea

#02134

Avand in vedere ca angajatorul nu a facut dovada respectarii criteriilor mentionate de art. 250 C. muncii, pentru individualizarea sanctiunii aplicate - desfacerea disciplinara a contractului de munca -, respectiv

#02135

Luarea in considerare a sanctiunilor disciplinare anterioare suferite de salariat, in calitate de criteriu de individualizare a sanctiunii, nu contravine principiului inadmisibilitatii dublei sanctionari, consacrat expres de art. 249 alin.

#02136

Imprejurarile in care au fost comise faptele pentru care contestatorul a fost sanctionat cu desfacerea disciplinara a contractului de munca nu justifica aplicarea unei sanctiuni atat de drastice. Astfel, desi

#02137

Angajatorul a facut o corecta aplicare a criteriilor de individualizare a sanctiunii, atunci cand a dispus concedierea disciplinara a contestatorului. Astfel, fapta contestatorului, avand functia de agent, de a intarzia

#02138

Nu se poate retine in speta lipsa proportionalitatii sanctiunii cu gravitatea abaterii disciplinare. Astfel, contestatorul – conductor de tren – a fost depistat la un supracontrol cu un plus de

Art. 251 [cercetarea disciplinara]

(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
(11) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens.
(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către președintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin. (11), precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

#02976

S-a susținut că trebuie făcută o distincție clară între procedura internă de soluționare a sesizărilor de hărțuire

#02851

Supravegherea video a salariaților ridică probleme legate de folosirea imaginilor video în

#02827

Gestionarea hărțuirii exercitate de un salariat asupra angajatorului prin plângeri repetate, abuzive, ridică dificultăți practice, deoarece angajatorul este simultan obligat să ofere un mecanism de analiză a plângerii și să aplice, atunci când este cazul, sancțiuni disciplinare, fără ca sancționarea să reprezinte o măsură de represalii. Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 impune instituirea unei comisii sau a unei persoane responsabile, organizarea unui registru de semnalare, întocmirea unui raport de caz într-un termen scurt și finalizarea soluționării într-un termen maximal, asigurând confidențialitate și dreptul victimei de a opta pentru o soluționare externă. În același sens, Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind...

#01018

Chiar dacă decizia de desfacere a contractului de muncă a fost emisă în baza art. 99 lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal (acest act normativ

#01019

Nerealizarea obiectivelor de performanta individuala nu il indreptateste pe angajator sa dispuna concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala sau, dupa caz, disciplinara (in caz de culpa a salariatului respectiv), fara parcurgerea

#02139

Reglementările legale care instituie principiile cercetării disciplinare a funcţionarilor publici trebuie interpretate extensiv, în sensul că vor fi aplicabile şi în cazul cercetării disciplinare care se efectuează potrivit Codului

#02140

În cazul surprinderii în flagrant a salariatului de către persoana îndrituită să aplice sancţiunea disciplinară, împreună cu martori, se poate trece la sancţionarea disciplinară a salariatului în cauză în

#02141

Este obligatorie cercetarea disciplinară prealabilă şi în cazul în care abaterea disciplinară constând în încălcarea regulilor de protecţia muncii este constatată de inspectorii de muncă.

#02142

Refuzul salariatului de a participa la cercetarea disciplinară trebuie consemnat într-un proces-verbal, pentru a putea fi folosit ca probă în instanţă.

#02143

Sustragerea de la verificare sau refuzul salariatului de a se supune verificărilor pentru cercetarea alcoolemiei nu reprezintă o dovadă a stării de ebrietate a salariatului. În această situaţie sancţionarea

Art. 252 [decizia de sanctionare: termen, continut, comunicare]

(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.
(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
(3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.
(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.
(5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.

#02904

Este nulă decizia de concediere disciplinară a salariatului, dacă nu se poate stabili data

#02827

Gestionarea hărțuirii exercitate de un salariat asupra angajatorului prin plângeri repetate, abuzive, ridică dificultăți practice, deoarece angajatorul este simultan obligat să ofere un mecanism de analiză a plângerii și să aplice, atunci când este cazul, sancțiuni disciplinare, fără ca sancționarea să reprezinte o măsură de represalii. Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 impune instituirea unei comisii sau a unei persoane responsabile, organizarea unui registru de semnalare, întocmirea unui raport de caz într-un termen scurt și finalizarea soluționării într-un termen maximal, asigurând confidențialitate și dreptul victimei de a opta pentru o soluționare externă. În același sens, Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind...

#01014

Dispozitiile art. 62 alin. (3) C. muncii nu sunt aplicabile in cazul concedierii disciplinare.

#01018

Chiar dacă decizia de desfacere a contractului de muncă a fost emisă în baza art. 99 lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal (acest act normativ

#02190

Nu este tardiv emisa decizia de sanctionare disciplinara din data de 6 octombrie, pentru o fapta comisa in data de 7 mai, avand in vedere ca data la care angajatorul

#02191

Este admisibilă înlocuirea de către instanţa de judecată a sancţiunii disciplinare aplicate de angajator salariatului, constând în desfacerea contractului de muncă, cu sancţiunea reducerii salariului de bază pe o perioadă

#02192

În virtutea principiului qui potest plus potest minus, instanţa poate înlocui sancţiunea disciplinară a desfacerii contractului de muncă cu una mai uşoară.

#02193

Instanţa nu a depăşit atribuţiunile puterii judecătoreşti şi nu s-a substituit în drepturile angajatorului, înlocuind sancţiunea disciplinară aplicată de angajator cu una mai uşoară, ci dimpotrivă a dat expresie competenţelor

#02194

Având în vedere că abaterea săvârşită de salariat nu este suficient de gravă pentru a justifica desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, se impune modificarea deciziei de sancţionare, în

#02195

Este justificata tendinta manifestata de jurisprudenta de a permite instantei, in temeiul atributiilor jurisdictionale ale acesteia, de a aplica o alta sanctiune disciplinara, mai usoara, in cazul anularii deciziei de

Art. 253 [raspunderea angajatorului; actiunea in regres]

(1) Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.
(2) In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente.
(3) Angajatorul care a platit despagubirea isi va recupera suma aferenta de la salariatul vinovat de producerea pagubei, in conditiile art. 254 si urmatoarele.

#02287

Salariatul concediat nelegal este îndreptăţit să obţină repararea prejudiciului moral pe care l-a suferit. Astfel, în speţă, se cuvine salariatului reintegrat în funcţie, suma de 10.000 de euro, ca echivalent

#02288

Avand in vedere ca a fost anulata decizia angajatorului prin care salariatul a fost sanctionat disciplinar cu retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea,

#02289

Răspunderea patrimonială a angajatorului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

#02290

In conformitate cu dispozitiile art. 46 din Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii (Legea nr. 90/1996 a fost intre timp abrogata prin Legea nr. 319/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea

#02291

Acţiunea în repararea pagubei pricinuite prin accidente de muncă este subsidiară şi complementară faţă de repararea prejudiciului prin indemnizaţiile acordate de asigurările sociale de stat. Poate introduce acţiunea fie

#02292

Deşi cazurile de accidente de muncă şi boli profesionale sunt cazuri tipice pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatorului, totuşi răspunderea angajatorului va fi una subsidiară şi complementară faţă de prestaţiile

#02293

Pentru daunele suferite, salariatul victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale se va adresa in primul rand asigurarilor sociale. Numai in masura in care acestea nu

#02294

Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 253 C. muncii in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz

#02295

Salariatul delegat care a fost victimă a unui accident de muncă sau care a contractat o boală profesională se va putea îndrepta pentru despăgubiri împotriva angajatorului care l-a delegat.

#02296

In ceea ce priveste raspunderea utilizatorului fata de salariatul temporar pentru prejudiciile produse acestuia in timpul indeplinirii misiunii, avand in vedere inexistenta unor raporturi contractuale intre acestia, urmeaza a fi

Art. 254 [raspunderea salariatului]

(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

#00351

Stipularea unei clauze penale in sarcina salariatului pentru ipoteza incalcarii clauzei de neconcurenta contravine dispozitiilor art. 8 Codul muncii, care instituie principiul legalitatii si al bunei-credinte in raporturile de munca,

#02339

Prejudiciul susceptibil a fi reparat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie real, cert, cauzat direct angajatorului, material şi să nu fi fost reparat la momentul solicitării de către angajator

#02340

Condiţiile de fond ale răspunderii patrimoniale sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a autorului daunei, fapta ilicită şi personală a salariatului, aflată în legătură cu munca sa, prejudiciul, raportul

#02341

Partile contractului individual de munca se pot intelege atat in ceea ce priveste intinderea despagubirii, cat si in ceea ce priveste modalitatea de reparare a pagubei. O alta modalitate nelitigioasa

#02342

Răspunderea salariatului nu se mai poate stabili pe cale unilaterală de către angajator, prin emiterea unei decizii de imputare, ci, dacă părţile nu se înţeleg, prin intermediul instanţei judecătoreşti.

#02343

Din textul art. 254 alin. (2) C. muncii rezulta ca salariatii vor fi exonerati de raspundere nu numai in caz de forta majora, ci si in ipoteza cazului fortuit, precum

#02344

Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

#02345

Nu se aplica dispozitiile raspunderii civile contractuale in cazul in care prejudiciul a fost produs de salariat printr-o fapta cu caracter infractional. In acest caz, ca si in situatia in

#02346

Atunci când salariatul a produs angajatorului un prejudiciu printr-o faptă care constituie infracţiune, urmează a se aplica regulile răspunderii civile delictuale.

#02347

Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 254 C. muncii, in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale. In acest caz

Art. 255 [divizibilitatea raspunderii salariatilor]

(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.
(2) Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.

#02551

Desi, de regula, raspunderea salariatilor este conjuncta, totusi, exista reglementari speciale care consacra raspunderea solidara, Astfel, in temeiul Legii nr. 22/1969, va raspunde solidar cu gestionarul salariatul care se face

#02552

In cazul gestionarilor, vorbim despre o raspundere colectiva, care este tot o forma de raspundere conjuncta. Daca manevrarea marfurilor este colectiva sau se face in schimburi intre care nu are

#02553

Salariatul răspunde patrimonial în temeiul dispoziţiilor din Codul muncii chiar pentru cea mai uşoară culpă, fiind lipsită aşadar de relevanţă distincţia dintre formele vinovăţiei. Totuşi, gradul de vinovăţie este

#02554

În cazul angajatorului persoană juridică nu este de conceput situaţia unei culpe comune între salariat şi angajator, având în vedere că fapta angajatorului este, în ultimă instanţă, fapta altui

#02555

Intrucat, ca regula, raspunderea salariatilor nu este solidara, atata vreme cat angajatorul a cerut obligarea solidara a salariatilor la repararea prejudiciului, cererea acestuia trebuie respinsa.

#02556

Expertul are competenta de a verifica modul de realizare a unor operatiuni financiar-contabile, iar nu de a analiza indeplinirea atributiilor din fisa postului. Aceasta analiza este exclusiv atributul instantei de

Art. 256 [restituirea sumelor nedatorate şi bunurilor necuvenite]

(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.

#02557

Este neintemeiata cererea fostului angajator, formulata impotriva fostului salariat, de restituire a sumei de 7.600 lei, in temeiul art. 256 alin. (1) C. muncii. Astfel, angajatorul pretinde ca a platit

#02558

Chiar daca textul art. 256 C. muncii nu trimite la normele si principiile dreptului civil, astfel cum o fac art. 253 si art. 254 C. muncii, pentru identitate de ratiune

#02559

Obligaţia de restituire se supune principiilor civile de drept comun, în măsura în care prin Codul muncii nu se dispune altfel.

#02560

Neimplicand vinovatia salariatului, obligatia de restituire instituita de art. 256 C. muncii nu atrage raspunderea patrimoniala a salariatului.

#02561

Spre deosebire de răspunderea patrimonială a salariatului, care presupune culpa acestuia, obligaţiei de restituire îi este specific caracterul neculpabil al naşterii sale.

#02562

Obligatia de restituire reglementata de art. 256 C. muncii nu reprezinta o forma a raspunderii patrimoniale a salariatului, ci se intemeiaza pe plata lucrului nedatorat, pe imbogatirea fara justa cauza.

#02563

Obligaţia de restituire a sumelor necuvenite se fundamentează pe instituţia plăţii nedatorate, în vreme ce obligaţia de restituire a bunurilor necuvenite sau a contravalorii serviciilor primite necuvenit se întemeiază

#02564

Sunt incidente dispozitiile art. 256 C. muncii privind obligatia de restituire a salariatului numai in cazul in care predarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor, s-au aflat in legatura cu munca salariatului.

#02565

Se supune dispozitiilor art. 256 C. muncii numai obligatia de restituire a bunurilor, respectiv a contravalorii serviciilor prestate aflate in legatura cu munca.

#02566

Dispoziţiile Codului muncii privitoare la obligaţia de restituire sunt incidente numai în cazul în care sumele, bunurile sau serviciile de care a beneficiat necuvenit salariatul se întemeiază pe relaţia

Art. 257 [reţinerile din salariu]

(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.

#02578

Nu este legală obligarea fostului salariat la repararea prejudiciului cauzat angajatorului sub forma plăţii unor rate lunare, având în vedere dacă, pe de o parte, nu s-a făcut dovada că

#02579

Din dispozitiile art. 257 C. muncii rezulta ca in dreptul muncii regula este repararea prin echivalent a prejudiciului, spre deosebire de dreptul comun unde opereaza regula repararii in natura a

#02580

Din corelarea dispozitiilor art. 257 cu dispozitiile art. 160 C. muncii rezulta ca retinerile din salariu la care se refera art. 257 se raporteaza la toate drepturile salariale, adica salariul

#02581

Avand in vedere exprimarea legiuitorului, se poate deduce ca procentul de retinere se raporteaza la salariul net, alcatuit din salariul de baza, sporuri, adaosuri si indemnizatii. Prin urmare, alte sume

#02582

Retinerea din salariu reglementata de art. 257 C. muncii este o forma de compensatie legala, ce implica anumite particularitati in raport cu compensatia reglementata de Codul civil. Astfel, o prima

#02583

In cazul transmiterii titlului executoriu noului angajator, in conditiile art. 258 alin. (1) C. muncii, plafonul maxim pentru retinerile cu acest titlu este de jumatate din salariul net, valabil pentru

#02584

Sumele datorate de salariat pot fi achitate şi de o terţă persoană, cu titlu oneros sau ca o gratificaţie pentru salariat, însă numai în cazul în care există o

#02585

Poate fi pusă în executare prin reţineri din salariu hotărârea judecătorească în forma comunicată, nefiind necesară îndeplinirea formalităţii legalizării.

Art. 258 [reţinerile după încetarea contractului de muncă]

(1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.

#02586

Executarea silita reglementata de art. 258 alin. (1) C. muncii este o poprire simplificata, avand ca parti: angajatorul initial (creditorul), angajatorul subsecvent (tertul poprit) si salariatul (debitorul). Spre deosebire de

#02587

In afara situatiilor prevazute de art. 258 alin. (2) si art. 259 C. muncii, cand este posibila urmarirea silita asupra bunurilor salariatului, in conditiile Codului de procedura civila, mai poate

#02588

Daca in temeiul art. 258 alin. (2) C. muncii fostul angajator porneste executarea silita impotriva fostului salariat, in conditiile Codului de procedura civila, iar salariatul se incadreaza la un alt

#02589

Noul angajator caruia i s-a transmis titlul executoriu nu poate refuza retinerile din salariul debitorului, titlul executoriu fiindu-i opozabil ca urmare a dispozitiilor art. 258 alin. (1) C. muncii. Daca

Art. 259 [executarea silită de drept comun]

În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.

#02590

In legatura cu art. 259 C. muncii se pot pune in discutie doua interpretari. Intr-o prima interpretare, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc, in conditiile Codului de procedura civila, chiar

#02591

Recurgerea la executarea silita in temeiul art. 259 C. muncii nu se poate efectua decat dupa expirarea termenului de trei ani de la data la care s-a efectuat prima rata

#02592

Angajatorul se va putea adresa executorului judecătoresc, în condiţiile Codului de procedură civilă numai după trecerea termenului de trei ani de la data la care s-a efectuat prima rată

#02593

Aplicarea dispozitiilor art. 259 C. muncii, cu efectul amanarii timp de trei ani a pornirii executarii silite potrivit Codului de procedura civila, este obligatorie pentru angajator, chiar daca se poate

#02594

Ca regulă, angajatorul trebuie să aştepte expirarea termenului de trei ani pentru a recurge la calea executării silite în condiţiile Codului de procedură civilă. Totuşi, în cazul în care

#02595

Având în vedere că în termenul de trei ani de reţineri lunare nu se aplică procedura dreptului comun al executării silite, precum şi specificul instituţiilor, în acest interval nu

#02596

Pe durata termenului de trei ani, angajatorul nu poate recurge la măsurile asigurătorii, reglementate de Codul de procedură civilă.

#02597

Pe durata termenului de trei ani, datorită caracterului său de protecţie, nu este posibilă luarea unor măsuri asigurătorii cu privire la alte bunuri ale salariatului, cum ar fi sechestrul

#02598

După expirarea termenului de trei ani de reţineri lunare din salariu, angajatorul va beneficia de un nou termen de trei ani, pentru a se putea adresa executorului judecătoresc cu

#02599

Dispozitiile art. 259 C. muncii, fata de caracterul lor favorabil, urmeaza a fi aplicabile si in privinta salariatilor militari.

Art. 260 [contraventii: enumerare, constatare si sanctionare]

(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:
a) nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara, cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei;
b) incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei;
c) impiedicarea sau obligarea, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
d) stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale, cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;
e) primirea la munca a uneia sau a mai multor persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;
e1) primirea la munca a uneia sau a mai multor persoane fara transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;
e2) primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati in perioada in care acesta/acestia are/au contractul individual de munca suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;
e3) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;
e4) incalcarea prevederilor art. 531 alin. (19), cu returnarea sumelor primite cu titlu de indemnizatie potrivit art. 531 alin. (1) si (12), pentru posturile desfiintate;
e5) acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidenţiat în statele de plată a salariului şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale, cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situaţie, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;
f) prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca, cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei;
g) incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 139 si 142, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;
h) incalcarea obligatiei prevazute la art. 140, cu amenda de la 5.000 lei la 20.000 lei;
i) nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoana identificata ca prestand munca suplimentara;
j) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
k) neacordarea indemnizatiei prevazute la art. 53 alin. (1), in cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca, cu amenda de la 1.500 lei la 5.000 lei;
l) incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
m) incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 27 si 119, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
n) nerespectarea prevederilor legale privind inregistrarea de catre angajator a demisiei, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
o) incalcarea de catre agentul de munca temporara a obligatiei prevazute la art. 102, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei;
p) incalcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amenda de la 1.500 lei la 2.000 lei;
q) incalcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amenda de 10.000 lei;
r) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2)-(9) şi ale art. 59 lit. a) şi c), cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei;
s) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepţia situaţiei în care angajatorul se află sub incidenţa Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
s1) încălcarea prevederilor art. 34 alin. (61), cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei;
t) neacordarea concediului de îngrijitor salariaţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1521, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei;
u) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 1532, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
(11) Prin derogare de la prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, contravenientul poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din amenda aplicata potrivit alin. (1) lit. e)-e3), inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca.
(3) Contraventiilor prevazute la alin. (1) li se aplica dispozitiile legislatiei in vigoare.
(4) In cazul constatarii savarsirii uneia dintre faptele prevazute la alin. (1) lit. e)-e2), inspectorul de munca dispune masura sistarii activitatii locului de munca organizat, supus controlului, in conditiile stabilite in procedura de sistare elaborata de Inspectia Muncii si aprobata prin ordin al ministrului muncii si justitiei sociale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa consultarea prealabila a confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national.
(5) Angajatorul poate relua activitatea numai dupa achitarea amenzii contraventionale, in conditiile legii, si numai dupa ce a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii prin incheierea contractului individual de munca, transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor sau, dupa caz, incetarea suspendarii contractului individual de munca si prezentarea documentelor care dovedesc plata contributiilor sociale si a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucratorului pentru perioada in care a prestat activitate nedeclarata.
(6) Reluarea activitatii cu incalcarea dispozitiilor alin. (5) constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

#00184

Obligaţia legală a încheierii în formă scrisă a contractului individual de muncă, sub sancţiunea stipulată de art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii (înlocuit prin art. 260 alin. (1) lit. e) ca urmare a republicării Codului muncii în anul 2011 prin Legea nr. 40/2011), nu aduce atingere principiului

#00231

Daca anumite elemente din cele prevazute de art. 17 alin. (3) Codul muncii nu se vor regasi in cuprinsul contractului individual de munca semnat de parti, urmeaza sa consideram ca

#00234

Nerespectarea obligaţiei de informare nu are nici un fel de influenţă asupra valabilităţii contractului de muncă.

#00291

Nu sunt valabile, incalcand principiile dreptului comun, precum si principiile dreptului muncii, urmatoarele clauze: - clauza prin care salariatul si-ar da acordul sa accepte orice conditii de munca, in afara

#02603

HP: ÎCCJ, prin Decizia nr. 20/2016, în dosarul nr. 1157/1/2025, a stabilit umătoarele: “În sintagma fără încheierea unui contract individual de muncă prevăzută de dispoziţiile art. 260 alin. (1)

#02604

Fiecare dintre contraventiile continute in art. 260 C. muncii vizeaza toate tipurile de contracte individual de munca reglementate de legislatia romaneasca: pe durata nedeterminata, pe durata determinata, cu timp integral,

#02605

Cauzele de neraspundere in cazul contraventiilor reglementate de art. 260 C. muncii sunt cele stipulate de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, adica: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica sau morala,

#02606

A se vedea art. 16 - Curtea Constitutionala, Decizia nr. 448/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 872 din 28 septembrie 2005

#02607

Va exista contraventia reglementata de art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii, chiar daca exista un contract individual de munca, dar angajatorul a omis inregistrarea acestuia conform art. 16

#02608

Avand in vedere ca obligatia de a transmite registrul de evidenta a salariatilor catre Inspectoratul teritorial de munca apartine angajatorului, nu vom fi in prezenta contraventiei stipulate de art. 260

Art. 261 [Abrogat]

#02611

Art. 261 a fost abrogat incepand cu data de 1 februarie 2014, prin art. 127 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind

#02612

Prin salariu, conform art. 261 C. muncii, se inteleg drepturile salariale, alcatuite, potrivit art. 160 C. muncii, din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, precum si alte adaosuri.

#02613

Termenul ce condiţionează sub aspect temporal săvârşirea infracţiunii este alcătuit din 15 zile calendaristice, iar nu lucrătoare.

#02614

Termenul de 15 zile se refera la zile calendaristice. Modul de calcul este cel continut in art. 101 alin. (1) din Codul de procedura civila (textul corespondent din noul Cod

#02615

Inacţiunea, ce reprezintă elementul material al laturii obiective, trebuie să aibă loc în termen de 15 zile calendaristice.

#02616

Pentru a se putea angaja raspunderea penala, in temeiul art. 261 C. muncii, hotararea definitiva privind plata salariilor trebuie sa fie si irevocabila, intrucat trebuie sa se bucure de autoritate

#02617

Infractiunea reglementata de art. 261 C. muncii poate fi comisa, atat cu intentie, cat si din culpa, intrucat este o fapta omisiva.

#02618

Nu există infracţiune, datorită lipsei de vinovăţie, dacă angajatorul nu a desfăşurat nici un fel de activitate în perioada de 15 zile. Însă, dacă în prima zi de activitate,

#02619

Latura subiectiva a infractiunilor reglementate de art. 261 si art. 262 C. muncii este intentia, angajatorul trebuind sa cunoasca existenta hotararii judecatoresti.

#02620

Forma vinovatiei, in cazul infractiunii incriminate de art. 261 C. muncii, poate fi atat intentia, cat si culpa.

Art. 262 [Abrogat]

#02621

Art. 278 din Codul muncii a abrogat implicit dispoziţiile art. 84 din Legea nr. 168/1999.

#02622

Subiectul activ al infracţiunii, chiar dacă nu se precizează expres, este angajatorul, întrucât lui îi revine obligaţia reintegrării în muncă a salariatului.

#02623

Pentru realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este necesar ca salariatul să adreseze angajatorului o cerere de reintegrare în muncă, urmând ca infracţiunea

#02624

Existenta infractiunii incriminate de art. 262 C. muncii este conditionata de refuzul angajatorului de a executa hotararea judecatoreasca intr-un termen rezonabil.

#02625

Chiar dacă textul nu prevede expres, pentru existenţa infracţiunii este necesar ca salariatul să solicite reintegrarea în muncă în baza unei cereri depuse la angajator, în care să arate

#02626

Pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca salariatul să formuleze o cerere pentru reintegrarea în muncă, ci este suficient ca angajatorul să aibă cunoştinţă de existenţa hotărârii judecătoreşti privind

#02627

Constituie abuz de drept fapta salariatului de a nu solicita, într-o perioadă ra#5;ională, punerea în executare a hotărârii judecătore#1;ti privind reintegrarea în func#5;ie.

#02628

Nu există infracţiune dacă reintegrarea nu este posibilă întrucât postul a fost desfiinţat şi nu există nici posibilitatea încadrării pe un post similar sau fostul angajat refuză încadrarea pe

#02629

Dacă postul în care trebuia să fie reintegrat salariatul nu mai există, întrucât a fost desfiinţat anterior, reintegrarea nu mai este posibilă, şi prin urmare nu sunt întrunite elementele

#02630

In cazul in care postul pentru care s-a dispus reintegrarea a fost desfiintat de catre angajator, acesta din urma va trebui sa ofere salariatului un alt post conform pregatirii, cunostintelor

Art. 263 [Abrogat]

#02636

Plangerea prealabila la care se refera art. 263 C. muncii trebuie formulata in termen de doua luni de la care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul, astfel cum prevede

#02637

Art. 263 a fost abrogat incepand cu data de 1 februarie 2014, prin art. 127 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind

Art. 264 [nerespectarea salariului minim brut pe tara, refuzul prezentarii documentelor legale, refuzul accesului inspectorilor de munca]

(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda penala fapta persoanei care, in mod repetat, stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si infractiunea constand in refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, in scopul impiedicarii verificarilor privitoare la aplicarea reglementarilor generale si speciale in domeniul relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca, in termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitari.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si infractiunea constand in impiedicarea sub orice forma a organelor competente de a intra, in conditiile prevazute de lege, in sedii, incinte, spatii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le foloseste in realizarea activitatii lui profesionale, pentru a efectua verificari privitoare la aplicarea reglementarilor generale si speciale in domeniul relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca.

#02638

Art. 264 a fost modificat incepand cu data de 1 februarie 2014, prin art. 127 pct. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind

#02639

Vom fi in prezenta infractiunii incriminate de art. 264 alin. (1) C. muncii nu numai atunci cand nivelul salariului sub cel minim brut pe tara rezulta din evidentele scriptice ale

Art. 266 [obiectul jurisdicţiei muncii]

Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

#02834

Deschiderea procedurii insolvenței generează o dificultate practică semnificativă în ceea ce privește delimitarea dintre litigiile care rămân sub imperiul jurisdicției muncii și cele absorbite de procedura insolvenței. Codul muncii fixează în art. 266 obiectul jurisdicției muncii, respectiv soluționarea conflictelor privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale și colective de muncă, iar art. 269 alin. (1) din același cod stabilește competența materială a tribunalului ca primă instanță. Aceste reguli trebuie corelate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care suspendă de drept acțiunile pentru realizarea creanțelor asupra...

#02811

Delimitarea conflictelor de muncă trebuie să ia în considerare extinderea noțiunii de raport de muncă dincolo de contractul individual de muncă, operată prin modificarea art. 1 și prin introducerea

#00045

Calitatea lucrarilor executate, aportul la realizarea obiectivelor unitatii, raspunderea asupra indeplinirii sarcinilor incredintate sunt criterii care pot fi avute in vedere la renegocierea salariilor, fara ca aceasta sa constituie o

#02644

Sunt litigii de drept fiscal, iar nu conflicte de munca, litigiile rezultand din retinerea de catre angajator a impozitului pe salariu. Asadar, nu trebuie confundata plata salariului cu retinerea impozitului

#02645

Constituie litigiu de muncă cererea salariaţilor formulată împotriva angajatorului, cu privire la plata unor sume de bani reţinute nelegal de angajator din salarii, cu titlu de impozit pe salarii. Astfel,

#02646

Având în vedere că Banca Naţională a României nu este inclusă în anexa la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, iar salariaţii acesteia nu sunt funcţionari publici, rezultă

#02647

Soluţionarea cererii având ca obiect sume de bani derivând dintr-un contract managerial nu este de competenţa tribunalului, întrucât nu priveşte drepturi salariale neacordate, ci fiind un litigiu comercial, este

#02648

Sunt conflicte de munca litigiile dintre salariatul autor sau inventator, pe de o parte, si unitatea angajatoare, pe de alta parte, privitoare la drepturile de proprietate intelectuala, in ipoteza in

#02649

Sunt lovite de nulitate dispozitiile cuprinse in ”Procedura de avizare la plata a concediilor medicale”, prin care se stabilesc alte conditii decat cele prevazute de lege, in ceea ce priveste

#02650

Conflictele dintre ucenic si angajator au natura juridica a unor conflicte de munca, astfel cum sunt definite de dispozitiile art. 266 C. muncii.

Art. 265 [incalcarea regimului de munca al minorilor si al strainilor, victime ale traficului de persoane]

(1) Incadrarea in munca a unui minor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Daca munca prestata de persoanele prevazute la alin. (2) sau la art. 264 alin. (4) este de natura sa le puna in pericol viata, integritatea sau sanatatea, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(4) In cazul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si la art. 264 alin. (4), instanta de judecata poate dispune si aplicarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele pedepse complementare:
a) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare ori subventii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, pentru o perioada de pana la 5 ani;
b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la 5 ani;
c) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor ori subventiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, atribuite angajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea infractiunii;
d) inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori a punctelor de lucru in care s-a comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.
(5) In cazul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si la art. 264 alin. (4), angajatorul va fi obligat sa plateasca sumele reprezentand:
a) orice remuneratie restanta datorata persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneratiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu exceptia cazului in care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;
b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care angajatorul le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal, inclusiv penalitatile de intarziere si amenzile administrative corespunzatoare;
c) cheltuielile determinate de transferul platilor restante in tara in care persoana angajata ilegal s-a intors de bunavoie sau a fost returnata in conditiile legii.
(6) In cazul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute la alin. (2) si (3) si la art. 264 alin. (4) de catre un subcontractant, atat contractantul principal, cat si orice subcontractant intermediar, daca au avut cunostinta de faptul ca subcontractantul angajator angaja straini aflati in situatie de sedere ilegala, pot fi obligati de catre instanta, in solidar cu angajatorul sau in locul subcontractantului angajator ori al contractantului al carui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevazute la alin. (5) lit. a) si c).

#02640

Forma de vinovatie pentru savarsirea infractiunilor incriminate de art. 265 C. muncii este intentia, in ambele sale modalitati: directa si indirecta.

#02641

Subiectul activ al infractiunii reglementate de art. 265 C. muncii este persoana fizica care are calitatea de reprezentant al angajatorului, fie ca aceasta persoana are la randul ei calitatea de

#02642

Elementul material al laturii obiective a infractiunii reglementate de art. 265 C. muncii se poate realiza numai printr-o actiune. Prin minor se intelege persoana care nu a implinit varsta de

#02643

Art. 265 a fost modificat incepand cu data de 1 februarie 2014, prin art. 127 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind

Art. 267 [părţile conflictelor de muncă]

Pot fi părţi în conflictele de muncă:
a) salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii – persoane fizice şi/sau persoane juridice-, agenţii de muncă temporară, utilizatorii, precum şi orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfăşurată în condiţiile prezentului cod;
c) sindicatele şi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă.

#02903

Chestiunea capacității procesuale de folosință a Primăriei Municipiului București

#02814

Art. 267 C. muncii enumeră sindicatele între părțile posibile în conflictele de muncă. În același timp, regula de competență teritorială este formulată în funcție de reclamant, potrivit art. 269 alin. (2) C. muncii

#02811

Delimitarea conflictelor de muncă trebuie să ia în considerare extinderea noțiunii de raport de muncă dincolo de contractul individual de muncă, operată prin modificarea art. 1 și prin introducerea

#02654

Salariatul minor, parte într-un conflict de muncă, poate fi asistat de ocrotitorul legal în cazul în care angajarea sa în muncă este condiţionată de încuviinţarea părinţilor sau a tutorelului.

#02655

În cazul salariaţilor minori nu este obligatorie asistenţa din partea ocrotitorilor legali, însă este posibilă, salariatul având dreptul de a-şi susţine şi singur interesul în conflictele individuale de muncă.

#02656

Pot fi parte într-un conflict de muncă şi salariaţii minori, care au dreptul să-şi susţină singuri interesele, dar totodată au şi dreptul de a fi asistaţi de ocrotitorii lor

#02657

Pot fi părţi într-un conflict de muncă numai unităţile cu personalitate juridică, fie din sectorul de stat, fie din sectorul privat.

#02658

Dacă angajatorul este o unitate fără personalitate juridică, calitatea de parte în judecată aparţine organelor ierarhic superioare, cu excepţia situaţiei în care unitatea are împuternicire pentru încheierea contractelor colective

#02659

Justificarea calităţii de reprezentant al angajatorului persoană juridică în faţa instanţei de judecată se face prin prezentarea împuternicirii exprese de reprezentare în justiţie sau prin actul de numire.

#02660

Poate avea calitatea de parte într-un conflict de muncă şi persoana care nu mai are calitatea de salariat, dacă litigiul priveşte drepturi şi obligaţii rezultate din activitatea desfăşurată în